Nici astăzi nu se cunoaște cauza exactă a scufundării distrugătorului Moskva, care a bombardat Constanța, în iunie 1941. A fost ori o mină, ori o torpilă de pe submarinul Delfinul – variantă foarte puțin probabilă, neexistând nciun document în acest sens – ori un obuz de pe distrugătorul Mărășești, ori un proiectil tras din tunurile bateriei de coastă românești de la Agigea sau altul expediat de bateria aliaților germani, Tirpitz. La fel de probabil este ca scufundarea să fi fost produsă de către un submarin sovietic care ar fi torpilat nava din greșeală. Cert este că bastimentul sovietic a fost scufundat și se află și astăzi, la 42 de metri adâncime, la 12 mile marine de portul Constanța.

Distrugătorul Moskva a fost una din navele clasa Leningrad construite pentru Marina militară sovietică la sfârșitul anilor 1930. A fost finalizat în anul 1932, lansat la apă în 1934 și a devenit operativ în 1938. Au fost comandate două grupuri de câte trei nave. Primul compus din: Leningrad, Harkov și Moscova și al doilea:  Minsk, Tbilisi și Baku. Acestea au fost primele nave militare mari construite de sovietici după revoluție. Ele au participat activ la bătăliile navale din Marea Neagră. Moskva a fost scufundat la Constanța.

Puterea Flotei sovietice care a atacat Constanța

Pe 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagră a aprobat planul de acțiune al atacului asupra Constanței. Forțele navale sovietice dispuse în Marea Neagră au fost organizate astfel: gruparea principală formată din nava de linie cuirasată Parijnaia Comuna, de 23.000 tone, și mai multe crucișătoare și distrugătoare, dispuse la 120 - 150 mile marine de Constanța (n.r. – o milă marină = 1.882 metri), cu misiunea de neutralizare a apărării litoralului nostrum în vederea executării, ulterior, a unei operații de desant maritim. O altă grupare de lovire era compusă din crucișătorul Vorasilov și distrugătoarele Soobraziteli și Smaslennai cu misiunea de dezvoltare a teoreticului success al atacului grupării de cercetare-lovire, formată din distrugătoarele mari de 3.000 tone, Moscova și Harkov, care urma să atace rezervoarele și trenurile de carburanți de la Palas și din port. Atacurile navelor trebuiau susținute cu bombardamente ale aviației sovietice.

Desfășurarea bătăliei navale

Grupul de cercetare-lovire a navigat spre raionul de atac cu viteza de 24 noduri (un nod = o milă marină pe oră). Pentru a evita lovirea de barajul de mine ancorate dispuse până la aproximativ 10-12 mile marine, cele două nave navigau cu paravanul antimină montat la prova. Astăzi, aceste dispozitive sunt desuete, dar pe atunci erau de o importanță capitală. Instalațiile paravan ale navei Harkov din capul formației s-au rupt și scufundat. Atunci, a trecut în fruntea flotilei Moskva, cu paravanele la apă. La ora 00:15, submarinul Delfinul, aflat în larg, la 30 mile marine de țărm, a observat o rachetă de semnalizare trasă de pe una din navele sovietice. La ora 03:30, distrugătorul Mărăști observă o formație de nave inamică. Acestea au ajuns la 20 mile marine de litoral, la ora 03:42. La ora 03:50, cele două nave sovietice și-au schimbat poziția din linie în formație de front, ca să poată folosi armamentul dintr-o poziție cât mai favorabilă.

Pe Mărăști, aflat la travers de Eforie Sud, se dă alarma de luptă și se începe apropierea de inamic. La fel a procedat și distrugătorul Regina Maria, aflat în larg de Agigea. La ora 04:02, cele două nave sovietice deschid focul de artilerie asupra portului și gării Palas. Au fost lovite și incendiate câteva cisterne petroliere de cale ferată și mai multe magazii. Imediat, a deschis focul bateria de artilerie de coastă românească de la Agigea. În jurul orei 04:09 și ora 04:11, cele două distrugătoare românești deschid focul asupra navelor sovietice. Deschide focul și bateria germană de mare calibru Tirpitz care trage 39 de lovituri. Moscova, pătruns în barajul de mine, întoarce, lansează o perdea de fum și încearcă să părăsească lupta. Harkov este avariat ușor de un proiectil și se retrage. La ora 04:26, în babordul liderului Moscova a avut loc o puternică explozie care a rupt nava în două. În trei-patru minute, distrugătorul s-a scufundat.

Cine a scuufundat Moskva? Mister...

Vedetele torpiloare românești Viscolul, Viforul și Vijelia au plecat spre apele care încă fumegau de la combustibilul ars, aducând în port numeroși naufragiați: șapte ofițeri și 62 de marinari, printre care și comandantul navei, în stare de inconștiență. Cauza scufundării navei Moscova nu a putut fi elucidată pe deplin. Se estimează că, probabil, s-a lovit de o mină marină din baraj, după ce a fost silită din cauza focului continuu de pe cele două distrugătoare românești să întoarcă în baraj. O altă variantă ar fi că a fost torpilată de submarinul sovietic ShCh-206 care se afla în zonă și care a confundat nava sovietică cu un distrugător românesc, pentru că siluetele semănau sau, mai puțin probabil, o lovitură de tun într-o magazie de muniții a navei.

În 2011 distrugătorul a fost găsit

În ultimii ani s-au făcut câteva încercări de găsire a epavei cu echipe de scafandri, dar fără succes. Recent, în anul 2011, o echipă mixtă de scafandri din Ucraina, Federația Rusă și România utilizând sonare și aparatură de tip GPS, au reușit să localizeze epava navei Moscova. Un lucru mai puțin știut este că majoritatea echipajului distrugătioruluisovietic era de naționalitate ucraineană. Epava distrugătorului sovietic Moscova, se află scufundată în apele teritoriale ale României, la aproximativ 12 Mm de țărm, la adâncimea de 42 m.

Caracteristici tehnice

Distrugătorul Moscova (Moskva) avea o lungime de 127,5 m și o lățime de 11,7 m. Avea în dotare armament performant și un echipaj de 344 de marinari. Încărcat la capacitate maximă cântărea 2.623 de tone. Era dotat cu cinci tunuri de 130 mm, nouă tuburi lans-torpile și atingea o viteză maximă de 35 noduri, considerabilă și astăzi, darămite acum 75 de ani.