Una din formele prin care încearcă evitarea intrării în faliment sau în insolvență este „falimentul mascat”, iar anul trecut au existat patru falimente de bănci în România, mascate de fuziuni sau achiziții, potrivit lui Gheorghe Piperea, specialist în insolvență. În opinia sa, s-a ajuns la acest rezultat din rațiuni fiscale.
Cu toate astea, interesele deponenților au fost cel mai bine apărate prin aceste tranzacții.
Piperea cere să existe aceleași reguli pentru companiile care intră în insolvență, în condițiile în care băncile și alte societăți financiare par să aibă un tratament privilegiat.
De exemplu, o problemă ar fi că multe companii, în special societăți financiare, folosesc încă standarde diferite de raportare financiară, respectiv RAS, standardele naționale și IFRS, standardele internaționale.
„Fondul proprietatea a avut anul trecut pierdere pe IFRS. A organizat o AGA unde a propus o reducere a capitalului social, cu restituire către acționari. Asta se poate face doar când nu ai pierderi”, a declarat acesta. Așadar, spune Piperea, legea 31 trebuie să clarifice care este tipul de raportare la care se referă: RAS sau IFRS.
Piperea a mai atras atenția că se pregătește o lege a rezoluției bancare, care este o modalitate de prevenire a falimentului, dar nu foarte transparentă. „Ar trebui să nu se insiste pe procedure administrative ci ca reoluția să se apropie de o procedură mai transparent, cum a r fi concordatul preventiv. Noile legi ar rtebui aplicate peste tot, nu cu exepții”, a mai spus Piperea.
Anul trecut, Banca Transilvania a finalizat achiziția Volksbank. Tot anul trecut s-a anunțat preluarea Băncii Carpatica de către Nextebank. În 2015, OTP a anunțat achiziția Millennium Bank.
Recomandările noastre
