Un utilizator scrie pe Facebook despre o întâmplare nefericită prin care a trecut în Barcelona, cu un an în urmă, în timpul unei călătorii efectuate în ajunul Anului Nou.

Alexandru Hușeniță povestește despre modul în care a fost jefuit la intrare în oraș, după ce mașina sa făcuse pană. 

„Ar fi cazul să înceteze și "Europa" cu stereotipul: românii fură. Noi am fost tâlhăriți (fără violență, dar cu precizie) imediat ce am intrat in Barcelona. Ne-am luat botezul în plin! Drept urmare, ciocu' mic! Se fură peste tot și nu există pădure fără uscături. Și nu, n-au fost români!”

Metoda de operare pare una desprinsă din tehnicile folosite de hoții din România. În timp ce șoferul coboară pentru a schimba roata, un motociclist intră în vorbă cu prietena acestuia, iar un alt individ deschide ușa din spate a mașinii pentru a fura ce se află în ea. 

„Atenție la tablou: eu scoteam roata (deci jos, lângă ea), prietena în picioare, încerca să se prindă ce vrea vorbitorul de spaniolă (n-am zis spaniol, da?). Ne-a ținut de vorbă pe amândoi sub 30 de secunde înainte de a demara în trombă. Destul, însă, ca altul să deschidă ușa din stânga spate și să ne subtilizeze geanta domnișoarei, cu bani, carduri, telefoane și o grămadă de alte acareturi. Da, și portmoneul meu era la ea în geantă, pentru că plătisem ieșirea de pe autostradă”, mai scrie Alexandru Hușeniță pe Facebook.

Ceea ce s-a întâmplat, după ce bărbatul a sunat la poliție seamănă foarte mult cu o poveste tipic românească: 

„Am sunat imediat la poliție și au apărut doi băieți din cascadorii râsului, Pic și Poc. Evident, ne-au luat in balon pe principiul international, e Revelion, csf, ncsf. Am aflat pentru prima dată că procedura e comună, normală și obișnuită pentru Barcelona și sunt mii de plângeri pe 1 ianuarie, e tradițional. Apoi, peste tot pe unde am povestit pățania, am auzit același lucru: aaaa, știm, așa se execută turiștii aici. Fain în Catalunia, mai să nu mai țin cu Barcelona.

Nu am putut să le stricăm Revelionul lui Ping și Pong și ne-am făcut că înțelegem de ce nu pot ei să facă nimic și de ce trebuie să mergem pe 2 ianuarie să depunem plângere. De salvat, ne-au salvat niște prieteni care se aflau în aceeași perioadă in Spania. Ne-au împrumutat bani, cardul lor, ne-au ajutat cu tot ce au putut. Apropos, băieții sunt gay, să nu vă mai aud că aveți "issues"! Oamenii sunt oameni sau ne-oameni, indiferent de ceea ce fac în dormitorul personal. Dar să revenim.

Poliția ne-a trimis de la o secție la alta (nu reușeau să se pună de accord unde să facem plângere), au fost așa... "durere-n'paișpe", știm, știm, e nașpa... nu avem ce face. Fară plângere nu poți să iei titlul de călătorie. Într-un final, am reușit.

La consulatul român de la Barcelona s-au purtat frumos. Atâta doar că ne-a mai costat 65 de EUR per titlu, ne-au jefuit în Decembrie și taxele astea s-au scos în Ianuarie. Ghinion!

Cu băncile și blocarea cardului am rezolvat ușor, toată lumea le-a blocat instantaneu. Cu blocarea SIM-urilor iar, nici o problemă. Telefoanele Apple nu s-au putut recupera, e doar o dumă chestia cu "find my iphone". Pentru ca procedura să funcționeze telefonul trebuie să fie deschis și conectat la internet. Primul lucru după ce ți-l fură, îl inchid.

Cea mai urâtă surpriză tot acasă am avut-o. Eram posesorul unui card Mastercard Gold de la BCR care vine automat cu o poliță de călătorie internațională de la OMNIASIG. În momentul în care faci un astfel de card ți se spune că, atâta timp cât faci o cheltuială cu privire la transport înainte de plecare, se activează polița. Ce să vezi, faptul că achitasem închirierea mașinii nu e considerată cheltuială de transport de către OMNIASIG. Nu, transport înseamnă avion sau benzina pentru mașina personală. Că asiguratorii sunt șnapani, știam. Doar că nu-mi imaginam în ce măsură. Adică, când un om se bazează pe o asigurare, nu-și propune nici să fie tâlhărit, nici să facă accident, nici să cadă bolnav, nimic de genul ăsta. Doar mie nu mi se pare normal ca, la un prejudiciu mic pentru ditamai compania, să conteze mai puțin șiretlicurile și mai mult situația în fapt? Eu înțeleg ideea de contract și ce scrie în el, dar totuși, trăim într-o lume împerfectă făcută din oameni, nu? În momentul în care suferi o traumă, ar fi normal să ne purtăm uman, nu să ne-o tragem mai rău. Asta ca să nu vă mai spun câte asigurări se fac si care e procentul (infim) al oamenilor care chiar pățesc ceva nasol.

Tot în 2016 am avut o altă pățanie cu OMNIASIG, au anulat un zbor cei de la Ryan Air, spre București, pentru că era greva controlorilor de trafic. Din București avem conexiune spre Cipru, pe care am pierdut-o, evident. Eh, ce credeti că au zis de data asta, deși contractul spunea clar că în caz de grevă se despăgubește? Că în contract scrie că se despăgubește întârzierea zborului în cazul unei greve, nu anularea lui. O altă chichiță de rahat. Deci, dacă întârzie un zbor nu-i problemă, te despăgubesc pentru supărare dar dacă se anulează cu totul, nu. Practic iar au găsit o șmecherie de care să se lege, cuvântul întârziere in loc de anulare. Bine băieți... sunteți valabili, firmă serioasă.

Nu v-am rugat până acum să dați share la ceva, vă rog acum. Cu cât stie mai multă lume cu atât mai bine. Poate nu fac greșelile noastre, prieteni...

An Nou mai bun tuturor!”