Anul acesta a adus achitări în serie pe dosarele instrumentate de DNA. Chiar dacă debutul lor a reprezentat spectacole de presă, cu celebrele defilări ale cătuşelor şi cu acuzaţii dintre cele mai grave, în 2017 judecătorii au pronunţat peste 130 de achitări definitive în dosarele DNA şi mult mai multe nedefinitive, cazurile fiind acum judecate în faza de apel. Au fost dosare care au scos politicieni din joc sau care au şocat prin dimensiunea prejudiciului şi prin măsurile dispuse, cum este cazul Lukoil. Au fost oameni puşi la zid, cariere distruse şi pentru care achitările judecătorilor sunt doar o dovadă că justiţia făcută prin presă înseamnă eroarea de a condamna public nişte oameni nevinovaţi

La sfârşitul lunii septembrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, procurorii DNA Ploieşti au descins la sediul şi rafinăria Lukoil şi, la scurt timp, au acuzat firma de evaziune fiscală şi spălare de bani şi un prejudiciu imens: peste 1 miliard de lei. Imediat, procurorii, coordonaţi la acea vreme de celebrul procuror Mircea Negulescu, au instituit un sechestru asigurator pe stocurile de materii prime ale Lukoil în valoare de 230 de milioane de euro, un record în domeniu. Sechestru era atât de mare încât Oil Terminal, care a fost semnalată de procurori să impună sechestru asupra tranzacţiilor firmei petroliere ruseşti, a anunţat că transferurile realizate de Petrotel Ploieşti, rafinăria Lukoil, reprezentau o treime din cifra de afaceri a companiei, semnalând problema inclusiv la Bursa de Valori Bucureşti. Inclusiv premierul de la acea dată, Victor Ponta, a arătat că problema este foarte gravă, prin sechestru asigurator procurorii afectând activitatea uneia dintre cele mai mari companii din România. Numai că la trei ani de la acele evenimente din dosarul care a ţinut prima pagina a ziarelor mai multe zile la rând, nu a rămas mai nimic.

Un dosar din care au dispărut principalele acuzaţii

După ce, în august 2015, procurorii au trimis dosarul în judecată, în ianuarie 2016 instanţa a restituit actele către DNA Ploieşti, judecătorii constatând neregularitatea rechizitoriului. Judecătorii au mai acuzat şi „pasivitatea totală” a procurorului care nu a remediat acele neregularităţi care îi fuseseră semnalate de instanţă încă din toamna lui 2015 şi nici nu a comunicat în termenul legal Tribunalului Prahova dacă îşi menţine sau nu dispoziţia de trimitere în judecată a dosarului. În martie 2016, dosarul a fost din nou trimis în judecată, dar în noiembrie anul acesta a venit şi bomba: procurorii au renunţat la o parte din acuzaţii. Potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei Lukoil, procurorul PCA Ploieşti a emis, în data de 3 noiembrie, o ordonanţă prin care renunţă la acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani aduse Petrotel Lukoil SA şi directorului general al acesteia, Andrey Bogdanov, în anul 2014. Chiar dacă Parchetul a anunţat că se continuă cercetarea pentru fapte similare, practic procurorul a renunţat la cele mai importante acuzaţii din dosar, cele care au făcut deliciul presei în toamna anului 2014, în plină campanile electorală.

Dan Radu Ruşanu, achitat după ce a stat şapte luni în arest preventiv

Tot în 2014, procurorii DNA au făcut spectacol cu un alt dosar important: „Carpatica”. În data de 25 februarie 2014, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Finaciară (ASF), Dan Radu Ruşanu, a fost reţinut de procurorii, fiind acuzat de constituire de grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi influenţarea declaraţiilor. Acesta era acuzat că a acceptat protejarea intereselor SC Carpatica, firmă de asigurări a omului de afaceri sibian Ilie Carabulea. Procurorii au obţinut la acea vreme arestarea preventivă a lui Ruşanu, care a stat în spatele gratiilor patru luni de zile şi în arest la domiciului alte trei luni. La trei ani de la acele evenimente, în iunie 2017, a venit şi sentinţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Dan Radu Ruşanu a fost achitat de toate acuzaţiile aduse de procurorii DNA. Un act de dreptate, după spectacolul pus în scenă de procurori a distrus cariera unuia dintre cei mai puternici oameni politici de după Revoluţie. 

Laura Chiţoiu, acuzată de procurori, achitată de judecători

În acelaşi dosar a fost acuzată şi judecată pentru abuz contra intereselor publice şi Laura Chiţoiu, soţia fostului Ministru al Finaţelor, Daniel Chiţoiu, care la acea vreme era director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF. După ce s-a început urmărirea penală, ea s-a autosuspendat din funcţia deţinută la ASF. În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, a fost urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF. Şi ea a fost achitat definitv în iunie anul acesta de judecătorii de la ÎCCJ.

Cristinel Bîgiu: arestat de Moş Nicolae, achitat de judecători

Lui Cristinel Bîgiu Moş Nicolae i-a adus, în 2014, procurorii la uşă. Acesta a fost denunţat de Adrian Mladin, fost primar al comunei Jilava şi beneficiar a unor drepturi litigioase pentru 15 hectare de teren în Buzău. Mladin le-a spus procurorilor că în perioada 2007-2008 a purtat mai multe discuţii cu Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la acea vreme, în urma cărora a fost nevoit să dea o şpagă de 700.000 de euro pentru a putea intra în posesia terenurilor. Cristinel Bîgiu a stat cinci luni în arest preventiv, iar în primăvara lui 2015 a fost plasat în arest la domiciliu pentru alte câteva luni. Însă, la începutul acestei luni, magistraţii de la ÎCCJ l-au achitat pe fostul preşedinte al CJ Buzău, decizia nefiind definitivă.

Laura Vicol: reţinută de DNA, achitată de judecători

Avocata Laura Vicol a devenit celebră la finalul anului 2014, când a devenit avocata fostei şefe DIICOT, Alina Bica, care a fost reţinută şi arestată într-un dosar DNA legat de despăgubiri date de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţii (ANRP). Vicol i-a acuzat în nenumărate rânduri pe procurorii DNA de abuzuri. În seara zilei de 19 martie 2015, a picat ca un trăsnet vestea reţinerii de către DNA a Laurei Vicol. Şi mai şocant era motivul: avocata a fost acuzată că a trimis la audierile unei client un avocat care nu era membru al Baroului Bucureşti, ci al aşa numitului Barou Constituţional. Acuzaţiile nu i-au impresionat pe judecători şi, după 24 de ore, avocata a fost pusă în libertate. De altfel, fapta pentru care era acuzată Vicol nici măcar nu era penală în acel moment. Cu toate acestea, procurorii DNA au mers mai departe şi, în aprilie 2016, au trimis- o în judecată pe avocata Alinei Bica sub acuzaţiile de favorizare a făptuitorului, complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. La jumătatea lunii octombrie, anul acesta, Laura Vicol a fost achitată pentru toate acuzaţiile de către judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, la fel ca şi Niculae Learciu, avocatul de la care au plecat acuzaţiile DNA, care a primit doar un avertisment. Rămân de notorietate cuvintele în care a zugrăvit- o Vicol pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, imediat după ce a aflat vestea achitării: „Sincer, îmi este milă de ea, cu toate că știu că nu are nevoie de mila mea. Cred că în interiorul ei este o femeie nefericită. Că e bolnavă de putere, e clar. Este machiavelică pentru că este în situația omului care nu are nimic de pierdut, nu are familie, nu are copii. E pur și simplu singură pe drumul ei, nu o afectează nimic din ceea ce i s-ar putea întâmpla. Și atunci merge exact ca un buldozer, rade tot, nu contează dacă sunt și flori printe buruieni, calcă totul în picioare”.

Acuzaţiile la adresa ginerelui fostului preşedinte, desfiinţate de judecători

În primăvara anului 2015, procurorii au lansat pe piaţă un nou dosar spectaculos, nu atât prin gravitatea faptelor, cât prin numele cu care era asociat unul dintre inculpaţi. Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost acuzat de către procurorii DNA că, în perioada decembrie 2014 - martie 2015, a exercitat, împreună cu Sergiu Lucinschi, acţiuni de constrângere asupra omului de afaceri Alexandru Horpoş, pentru a-l determina să-I remită suma de 4 milioane de euro. „Firma la care Lucinschi era asociat/acţionar a introdus la DIICOT o plângere penală, dând, în mod intenţionat, unor afaceri comerciale nerentabile o încadrare juridică penală. Acţiunile de constrângere au constat în condiţionarea retragerii plângerii penale respective de acceptul omului de afaceri de a remite suma de bani menţionată“, au susţin procurorii. Pentru a primi suma de bani, Lucinschi şi Horpoş au semnat acte de împrumut fictive. „Soluţia semnării contractului fictiv de împrumut a fost identificată de inculpatul Pricop care, în perioada decembrie 2014 - martie 2015, l-a sprijinit în activitatea infracţională pe Lucinschi, prin formularea mai multor soluţii nelegale, menite să justifice remiterea banilor către acesta. Prin acest document, întocmit la instigarea inculpatului Pricop, Sergiu Lucinschi a declarat în mod nereal, sub semnătură proprie, în faţa notarului public, că, în perioada 2008-2010, i-a dat omului de afaceri cu titlu de împrumut suma de 2.000.000 euro, omul de afaceri recunoscând acest lucru şi angajându- se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015”, a susţinut DNA. La începutul lunii noiembrie, anul acesta, a venit şi prima decizie a judecătorilor în dosarul care l-a avut în centrul atenţiei pe ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu. Radu Pricop a fost achitat de către judecătorii Curţii de Apel Bucureşti pentru acuzaţiile de complicitate la şantaj şi instigare la fals în declaraţii.

Vasile Blaga, achitat în dosarul care i-a încheiat cariera politică

În data de 27 septembrie 2016, scena politică era cutremurată de chemarea la DNA Ploieşti a copreşedintelui PNL Vasile Blaga. La finalul audierii, procurorii l-au pus pe Blaga sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, fiind acuzat că a primit, în perioada 2011-2012, 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei. Momentul a fost cu atât mai important cu cât scena politică se pregătea pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016, iar Vasile Blaga era şeful de campanie al PNL. Imediat după audieri, politicianul a anunţat că demisionează din funcţia de copreşedinte al PNL, Alina Gorghiu rămânând preşedinte unic, şi că nu va mai candida pentru un nou mandat de parlamentar. Vasile Blaga a fost trimis în judecată pe 29 noiembrie 2016 de DNA Ploieşti, dar la finalul lunii octombrie, anul acesta, el a fost achitat de judecătorii Tribunalului Bucureşti în dosarul care i-a încheiat cariera politică.

Ludovic Orban, scos din cursa pentru Primăria Capitalei de un dosar DNA

Cazul lui Blaga seamănă cu cel al altui lider PNL. În primăvara anului 2016, Ludovic Orban a fost pus sub control judiciar de DNA, fiind acuzat că a pretins bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu în schimbul exercitării influenţei la nivelul conducerii Primăriei Capitalei. În momentul în care a fost chemat la DNA, Orban era candidatul liberalilor la alegerile locale din Bucureşti, el retrăgându- se din cursă în urma acuzaţiilor aduse de procurori. Din cauza dosarului deschis de procurori, actualul preşedinte al PNL nu a candidat nici la alegerile parlamentare din decembrie 2016. În primăvara acestui an, Ludovic Orban a fost achitat în primă instanţă, în acest moment judecându-se recursul procurorilor

Alte achitări celebre în dosarele DNA

- Romeo Nicolae, fost vicepreşedinte ANAF, achitat în prima instanţă pentru trafic de influenţă; - Ion Ariton, fost ministrul al Economiei, achitat în prima instanţă pentru acuzaţiile de folosire a influenţei şi participare la abuz în dosarul “Gala Bute”; - Constantin Adăscăliţei, fost deputat PSD, achitat în prima instanţă pentru acuzaţiile de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi folosire cu rea credinţă a bunurilor; - Dosarul lui Tiberiu Niţu, fost Procuror General, nu mai a mai fost trimis în judecată. În urma dosarului deschis de DNA, Niţu a renunţat la conducerea Parchetului; - Sebastian Ghiţă, om de afaceri şi fost deputat PSD, achitat în prima instanţă pentru acuzaţiile de dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz într-un dosar în care a mai fost judecat şi achitat şi fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu; - Silvian Ciupercă, fost preşedinte al CJ Ialomiţa, achitat în prima instanţă pentru acuzaţiile de luare de mită, folosire a influenţei, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals şi complicitate la folosirea cu rea credinţă a documente false; - Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea, achitat definitiv pentru acuzaţiile de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals şi abuz în serviciu.