Comisia Europeană ar putea activa miercuri, 20 decembrie, pentru prima oară în istorie, Articolul 7, care suspendă dreptul de vot al unei țări.

La Bruxelles, Articolului 7 este comparat cu „Butonul nuclear”, care ar trebui să existe doar pentru descurajare, fără a fi folosit niciodată. Însă astăzi Comisia se pregătește să îl activeze din cauza reformelor din Justiție, despre care susține că pun în pericol echilibrul puterilor în stat.

Executivul european a amenințat de nenumărate ori în ultimul an Polonia cu Articolul 7. Acesta nu a mai fost niciodată folosit până acum astfel că activarea lui  - care poate duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE – ar reprezenta o premieră absolută.

Schimbarea premierului la Varșovia nu a adus nici o schimbare. Noul șef al guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, declara cu ocazia participării la primul său summit european (14 – 15 decembrie) despre activarea Articolului 7: „Evident, este de competența lor (...) Dar între începutul unei asemenea proceduri nedrepte față de noi și încheierea sa, vom vorbi cu siguranță, în mai multe rânduri, cu partenerii noștri.”

Morawiecki are toate motivele să fie optimist, comentează La Croix, deoarece această procedură de sancționare are puține șanse să fie dusă până la capăt. Admițând că Articolul 7 va fi declanșat, prima etapă va consta în „constatarea existenței unui risc clar” la adresa statului de drept, cu acordul a 22 de state membre.

Parlamentul European și-a propus să participe la această demonstrație, comandând un raport detaliat. Pentru a se ajunge până la sancțiuni, procedura cere un vot în unanimitate, adică acordul celorlalte 27 de țări membre. Or, nu există nici o șansă ca acest lucru să se întâmple: Ungaria, de exemplu, a și anunțat că se va opune. O poziție care aproape sigur va fi adoptată și de ceilalți doi parteneri din Grupul de la Vișegrad – Cehia și Slovacia.

În acest timp, PiS, partidul de guvernământ din Polonia își urmărește în continuare obiectivele interne. Ultima dintre măsuri a fost modificarea regulilor de funcționare a Comisiei electorale naționale, organul independent suprem însărcinat cu suprevegherea alegerilor naționale și locale.

Parlamentul polonez a redus puterile acestei comisii în acordând în schimb mai multe atribuții Ministerului de Interne.

Comisia Europeană acuză guvernul de la Varșovia și că încearcă să obțină controlul asupra Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii. Guvernul susține însă că este vorba de o asanare a magistraturii, descrise drept o „castă” coruptă și repornirea mecanismului judiciar, despre care afirmă că este blocat.

„Sunt ferm convins că statele suverane – iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – au dreptul absolut de a-și reforma sistemele judiciare”, a apărat premierul Morawiecki măsurile luate de executiv. „Ineficiența justiției poloneze a devenit legendară chiar și în Europa.”

Conștientă de dificultatea ca suspendarea dreptului de vot să fie aplicată, Comisia Europeană intenționează să atingă Polonia la buzunar. Ea a lansat deja o procedură de „infrigement” care poate duce până la sancțiuni financiare.

Mai mult, Varșovia riscă să se confrunte cu o diminuare drastică a finanțărilor europene, în condițiile în care se apropie negocierile privind perioada 2020-2026.

În perioada 2014-2020, Polonia a beneficiat de 86 de miliarde de euro fonduri structurale (fondul de coeziune + fondul social european). Această sumă va fi cu siguranță mult mai mică în perioada următoare, dată fiind și apropiata ieșire a Marii Britanii din UE, care va atrage o scădere a contribuțiilor.

Franța și Germania și-au manifestat deja dorința de a condiționa alocarea fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul este conștient de riscul de a transforma Polonia într-o victimă, ceea ce ar duce la o radicalizare a poporului, și așa destul de eurosceptic.