Schimbările din Codul penal anunțate de parlamentari a adus un nou lung șir de proteste din partea cetățenilor.

Totul a început în momentul în care crima de la metrou, care a șocat România, a dat naștere unei polemici puternice după ce imaginile, cu un impact emoțional puternic, au fost difuzate la ore de vârf de televiziuni.

Active News a făcut, în acest sens, o solicitare Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cerere care a rămas nesoluționată, după cum informează site-ul activenews.ro.

“Nu am primit până acum niciun răspuns. Vineri, purtătorul de cuvânt al PTB ne-a asigurat că cererea e în lucru. Iar câteva ore mai târziu, în locul lămuririlor pe care le așteptam, am primit un comunicat de presă ce face referire la înregistrările video folosite ca probe, la modul general”, sus’in reprezentanții site-ului, care au redat răspunsul formal primit într-un târziu.

„În contextul discuțiilor existente în spațiul public cu privire la posibilele efecte ale modificărilor ce urmează a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, Compartimentul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: 

Unele dintre amendamentele propuse pot avea consecințe grave asupra anchetelor efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București ce vizează săvârșirea unor fapte penale deosebit de grave (omorul, loviturile cauzatoare de moarte, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor)”, avertizează PTB. 

„Astfel, modificarea art. 97 și art. 139 din Codul de procedură penală va face imposibilă folosirea în procesul penal a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale”, susțin procurorii.

Paralel, ziarele de casă ale DNA-ului au încercat să inducă ideea că autoarea crimei de la metrou poate scăpa de fapta sa dacă vor fi incluse noile reglementări pentru că proba video nu va mai fi luată în calcul. Numai că autorul materialului probează, cu paragrafe din lege, că situația stă cu totul diferit.

 

"Ȋn acest moment, Codul de Procedură Penală prevede, la art.97, următoarele:

 

Proba și mijloacele de probă

(1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

(2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace:

a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului;

b) declarațiile persoanei vătămate;

c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente;

d) declarațiile martorilor;

e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.

 

Cum vor să modifice cei din „Comisia Iordache” acest articol? Conform amendamentelor publicate de hotnews.ro, în noua variantă a art.97 se modifică lit.e), înlăturându-se din enumerarea probelor rapoartele de constatare, și se elimină lit.f).

 

Asta înseamnă, automat, că înregistrările video nu mai sunt considerate probe într-un dosar penal? De fapt, doar vechiul Cod de Procedură Penală menționa explicit, la art.64, că „înregistrările audio sau video” sunt mijloace de probă. 

 

De la 1 februarie 2014, a intrat în vigoare noul Cod de Procedură Penală, unde înregistrările video nu mai apar în enumerarea explicită a mijloacelor de probă. Cu toate acestea, ele au fost folosite în continuare în probatorii, iar dovada este chiar în comunicatul PTB, care enumeră „câteva cauze în care identificarea rapidă a autorilor infracțiunilor precum și soluționarea dosarelor au fost posibile datorită folosirii imaginilor camerelor de supraveghere”. 3 dintre cazuri sunt din perioada 2012 – 2014, două sunt din 2014, iar unul din 2016.

 

Cum au putut folosi procurorii înregistrările video, chiar dacă ele nu mai apăreau explicit  în enumerarea mijloacelor de probă? Art.197, alin.(1) din Noul CPP prevede că „obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite, precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului sunt mijloace materiale de probă”. 

 

Pot fi considerate înregistrările video de pe camerele de supraveghere „obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite” și care servesc „la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni”? Ne răspunde la întrebare chiar Parchetul Național Anticorupție (vechiul DNA), în „Buletinul documentar PNA” nr. 1/2003: „echipamentul de stocare (n.r. – a datelor pe echipamentele electronice de calcul) poate conține sau purta urme ale faptelor penale săvârșite, putând reprezenta un mijloc material de probă (...) Procurorul are obligația de a ridica orice obiecte și înscrisuri, chiar sub format electronic pe orice suport de stocare, în măsura în care pot servi ca mijloace de probă în procesul penal (echipamente electronice și rețele de cablu, fibră optică, radio, satelit și altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informației)”.

 

Dacă amendamentele „Comisiei Iordache” trec, ar fi posibilă folosirea în continuare a acestor înregistrări video în dosarele penale? Pe lângă art.197, care nu a fost modificat de Comisie, în noul CPP există și prevederile art.170 - 171, care reglementează procedura ridicării de date informatice.

 

Art. 170 - Predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice

(1) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni și sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de dovadă.

(2) De asemenea, în condițiile alin. (1), organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune ca:

a) orice persoană fizică sau juridică de pe teritoriul României să comunice anumite date informatice aflate în posesia sau sub controlul său, care sunt stocate într-un sistem informatic ori pe un suport de stocare a datelor informatice; (...)

 

Art. 171

Ridicarea silită de obiecte și înscrisuri

(1) Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de urmărire penală, prin ordonanță, sau instanța de judecată, prin încheiere, dispune ridicarea silită. În cursul judecății dispoziția de ridicare silită a obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală. (...)

 

Ce sunt „datele informatice”? Conform art.181, alin.(2) din Codul Penal, „prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic”.

 

Ȋnregistrarea video reprezintă „reprezentarea unor fapte”, iar sistemul în care sunt stocate aceste imagini surprinse de camerele de supraveghere video (amplasate stradal, la metrou sau în centre comerciale) este un sistem informatic.

 

Se dorește modificarea art.170 și 171 din noul CPP? Da, însă nu în sensul reclamat de critici. Ȋn Comisie s-a propus introducerea, după art. 171, a unui nou articol, art. 171 ind.1, cu următorul cuprins:

 

„(1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit potrivit art.170 și 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea infracțiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate.

(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost utilizate în scopul prevăzut la alin.(1) se restituie proprietarului sau se distrug, după caz, în termen de 30  de zile de la data la care se constată că nu sunt utile pentru dovedirea faptei aflată în curs de cercetare penală pentru care au fost predate ori ridicate silit.”

 

Așadar, înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale vor putea fi folosite în continuare ca probe, în anchete ce vizează săvârșirea unor infracțiuni contra persoanei”, susține Active News.