Eșecul negocierilor pentru formarea guvernului a aruncat Germania în criză politică. Problema este că nu există alternativă la o Merkel muribundă.
După ce Angela Merkel a provocat criza imigrației, deschizând în vara lui 2015 granițele pentru mai bine un milion de imigranți, tot ea este cea care se arată acum intransigentă, dorind înăsprirea imigrației. O poziție dictată și de presiunile făcute de partenerul CDR, social-creștinii din Bavaria.
În schimb, ecologiștii doresc menținerea unei relaxări a regimului imigrației și al acordării statutului de refugiat, în paralel cu facilitarea reîntregirii familiilor refugiaților. Ceea ce înseamnă multiplicarea cu 3, 4 sau chiar 5 a numărului refugiaților deja existenți în Germania, pretenții total inacceptabile astăzi pentru cea supranumită cu doar doi ani în urmă „Mutti”, adică „Mămica imigranților”.
CDU nu s-a înțeles cu ecologiștii nici în chestiunea exploatării zăcămintelor fosile și a programului închiderii centralelor atomice, cei din urmă cerând o accelerare a „înverzirii” economiei germane.
Ne puteți urmări și pe Google News
Or, din cauza faptului că „energia verde” este foarte scumpă, o gospodările din Germania a ajuns să plătească al doilea preț din UE la întreținere, după Danemarca.
În plus, colegii de partid o acuză pe Merkel că a avut și așa prea multe cedări de la pozițiile „conservatoare”, ideologie de la care CDU se revendică, dar cu care în realitate nu mai are decât legături teoretice și... istorice.
La rândul lor, liberalii din FDP cer o amplă reducere a taxelor, ceea ce ar slăbi în mod evident puterea statului german și, deci, a... cancelarului.
Dar probabil că esența crizei politice germane este că, deși Merkel se clatină și agonizează, adversarii săi nu au alternativă. Martin Schulz, noua „stea” a social-democrației germane, parașutată din fruntea Parlamentului European în fruntea SPD, tocmai pentru a o concura pe Merkel, a înregistrat și el un eșec usturător. În plus, Schulz a promis de atâtea ori că social-democrații nu vor intra la guvernare cu creștin-democrații, încât o cedare acum ar fi catastrofală.
Iar Alianța pentru Germania (AfD), grupare eurosceptică și popularistă, deși a înregistrat un succes răsunător, reușind să intre în Parlament, nu poate emite totuși vreo pretenție la formarea guvernului, cu 12,6% cât a obținut în alegeri, și izolată de toate celelalte formațiuni din Parlament.
Recomandările noastre
