După un secol de liberalism, Mircea Ionescu Quintus abia a strâns în Cartea de condoleanțe câteva zeci de mesaje din partea partidului pe care l-a condus din 1993 până în 2001și a cărui emblemă a devenit în ultimii ani

Duminică dimineața, un pic după ora 11.00, la sediul central al PNL din Aleea Modogran nu era nici țipenie de om. Curtea era cufundată într-o liniște mormântală. Deși era o zi însorită și călduroasă, puteai auzi ocazional foșnetul frunzelor copacilor plantați în curte. La căpătul treptelor de la intrarea în interiorul sediului liberalilor, poți vedea, în colțul din stânga, un buchet cu trandafiri galbeni, câteva candele și poza președintelui de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, decedat, vineri, la venerabila vârstă de 100 de ani.

Pășind în interior, găsești într-o cameră un stativ de lemn pe care stă Cartea de condoleanțe și lângă ea o masă rotundă, în stil vechi, cu poza seniorului, o candelă și iar un buchețel de trandafiri galbeni.

Epigramă la final

„Paradoxal, acesta nu este un sfârșit. Este ultima lecție pentru maturitate și coeziune a PNL. Domnule Mircea Ionescu Quintus, drum ușor și luminos! Sincere condoleanțe familiei!”, au scris membrii organizației PNL Sector 4.

„Mulțumiri eterne Mircea Ionescu Quintus! Con doleanțe familiei! Bunul Dumnezeu să te primească în împărăția Sa!”, s-au semnat peste 20 de liberali din Sectorul 1.

Un vechi angajat TVR i-a lăsat o epigramă lui Quintus în Cartea de condoleanțe, seniorul liberal fiind un cunoscut iubitor al acestor texte.

„In memoriam M. Ionescu Quintus, redutabil autor de epigrame. Epigramele – mai toate – / Sclipitoare ca argintu-s / E firesc, căci sunt semnate / Mircea IonescuQuintus.”, i-a scris S.A. Tiricescu.

„Era credincios”

La scurt timp după anun- țarea morții lui Mircea Ionescu Quintus, liberalii au făcut public și intervalele orare pentru cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu președintelui de onoare al partidului: sămbătă între 15.00 și 20.00, duminică și luni între 10.00 și 18.00. Cu toate acestea, până la ora 14.00, nici 40 de liberali nu semnaseră în Cartea cu pricina.

Un domn de la organizația PNL Sector 5 a mărturisit, pentru EVZ, că îl cunoștea pe Mircea Ionescu Quintus de 25 de ani, dar nu mai vorbiseră în ultima vreme. După care, a adăugat cu mâhnire și interogativ: „Știți cât de sărac era?”. Răspunsul l-a dat tot el, după câteva secunde de pauză: „Stătea în Rahova. Putea să facă bani. Alții au făcut, dar el nu. A ținut calea dreaptă și pe cea a Bisericii. Era un om credincios.”

„Știu tot!”

Pe la 12 fără un sfert își face apariția și Răzvan Sava, fostul candidat pentru Primăria Sectorului 4. Însoțit de trei blonde îmbrăcate în negru, Sava se asortează perfect cu acestea. Sacou gri șobolan, cămașă neagră, pantaloni negri și pantofi pe care îi poartă fără șosete, îi conferă o alură care ar putea fi considerată sobră dacă fața sa n-ar avea o mina oarecum veselă. Încă din hol, el salută pe toată lumea, dar apoi dispare pe scările mari, de lemn.

Vine și semnează în Cartea de condoleanțe, după 40 de minute. Ne-a dezvăluit episodul în care l-a cunoscut pe Quintus. „Pot să spun despre un mic episod care s-a întâmplat anul trecut, în primăvară, când eram primarul Capitalei. M-am dus la dumnealui ca să mă prezint. «Sunt Răzvan Sava, primarul Capitalei», i-am spus. El mi-a zis «Știu, știu tot!» Deci vă dați seama, la 99 de ani era prezent și știa tot ce se întâmplă în viața politică”, ne-a spus Sava. Blondele cu care a venit Sava și-au făcut la plecare poze cu telefonul mobil.

Partea plină a paharului

Un domn în vârstă, cu mustață, îmbrăcat modest, cu pantaloni albi și tricoul în dungi albe, albastre și negre, trece aproape neobservat pe holuri, în jurul orei 13.00. Petrece vreo 3 minute ca să scrie un mesaj pentru Mircea Ionescu Quintus și poate ca să citească câteva dintre cuvintele generației liberale mai tinere. Abordat la ieșirea din sediu, ne spune că este președintele Senatului PNL. Dumitru Lecca se arată dezamăgit să vadă că un număr atât de mic de liberali au venit să aducă un omagiu seniorului. Rugat să îl descrie pe Mircea Ionescu Quintus în câteva cuvinte, Dumitru Lecca ne spune: „Era întotdeauna foarte optimist întotdeauna. De câte ori am vorbit, n-am avut la dânsul o senzație de descurajare. Întotdeauna găsea și pentru interlocutor un cuvânt bun. Cea mai bună exprimare ar fi că vedea întotdeauna partea plină a paharului”