Minune mare se petrece chiar sub ochii noştri pe străzile sectorului 4 al Bucureştiului, în Postul Adormirii Maicii Domnului. Nişte borduri se schimbă la faţă în cadrul unui proiect-pilot iniţiat de cuvioşia sa primarul Băluţă cu largul concurs al prea smeriţilor consilieri locali.
Procesul tehnologic de îndeplinire a minunii decurge extrem de simplu. Pietroaiele care despart asfaltul de pe drum de cel de pe trotuar, puse anul trecut, sunt scoase de o echipă de experţi dotate cu picamere de ultimă generaţie. În urma ei vine o brigadă de specialişti care le înveleşte cu grijă în folii, după care apar alţi meseriaşi care le repun în matca lor firească. Chemat să dea explicaţii, purtătorul de cuvânt al primăriei, vădit ruşinat, a bâguit că operaţiunea e la jumătate de preţ faţă de instalarea unor borduri noi-nouţe, de aceeaşi proastă calitate.
Iartă-i, Maică a Domnului, cu toate că ştiu prea bine ce fac! Economisesc ca să rămână administraţiilor locale bani pentru noile salarii nesimţite ale primarilor şi conţopiştilor aferenţi, pentru măritele indemnizaţii ale consilierilor locali, iar dacă mai rămâne câte ceva îi restituie la bugetul de stat ca să aibă guvernul pentru pensiile speciale şi pentru lefurile miniştrilor, consilierelor personale, parlamentarilor şi, cu voia sau fără voia noastră, a gloatei, bunăstării preşedintelui. Aşa să-i ajute Dumnezeu! Că mare grijă au ca bordurile patriei să nu tremure iarna de frig, iar vara să leşine de la încălzirea globală. Ăst timp, la Palatul Victoria se caută cu râvnă soluţii pentru plafonarea indemnizaţiei de creştere a copilului, deoarece dacă natalitatea revine cumva pe plus riscăm să ne înmulţim în aşa hal încât să nu mai aibă imigranţii musulmani loc de noi în România. Or, ce rost ar mai avea atunci marea moschee, care aşa frumos stă în proiect?
Prezent la o dezbatere despre „Globalizarea terorismului” din cadrul Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, generalul de brigada (r) Sorin Gabriel Cozma, fostul şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul SRI, ne-a lămurit, discret e drept, încotro ne îndreptăm în zilele noastre, în care viaţa bate filmul. „Valurile de emigranţi vor lovi şi Romania. E România pregatită să primeasca 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi? Va trebui să dam un răspuns la problema aceasta. Avem o lipsă de forţă muncă acută”, a spus, cu curaj, generalul, la adăpostul pensiei speciale. De unde a scos domnul Cozma jumătate de milion de musulmani? S-a negociat să mai luăm de la doamna Merkel şi nouă nu ne-a spus nimeni? Atunci înseamnă că ni-i dă doar pe ăia cu poftă de muncă, dar nici dânsa nu are atâţia din ăştia. Speram că la SRI s-a aflat că cei mai mulţi dintre imigranţii de care vorbeşte generalul nu s-au chinuit să ajungă în cccident ca să dea în brânci. Miroase rău a manipulare şi a pregătire a populaţiei pentru a înghiţi ce i se pregăteşte şi nu-şi doreşte. Întrebat din public despre oportunitatea construirii unei mari moschei în România, dumnealui a răspuns: „Nu există bine sau rău. Un lucru poate fi de bine acum, dar rău peste 10 ani. Ştiţi că noi construim o biserică ortodoxă în Turcia? V-aţi gândit şi la riscul refuzului de a construi o moschee?”. Pe lângă faptul că nu construim nicio biserică în ţara lui Erdogan, vă daţi seama cum se gândeşte viitorul ţării la vârful serviciului secret pe care îl finanţăm printre altele ca să apere Constituţia? Care este riscul dacă nu acceptăm marea moschee? Ne bate Erdogan obrazul. Niscaiva lămuriri din partea SRI se impun urgent.
Cum să-l mai dojeneşti pe unul ca premierul Tudose că s-a arăta îngrijorat în public că Simona Halep ar putea vreodată naşte, când devine tot mai clar că înlocuirea românilor cu imigranţi e politică, deocamdată, secretă de stat? Ori poate ni se pare nouă? Ori ex-şeful din SRI a început să prindă posturi străine după trecerea în rezervă? Tot serviciul condus de Eduard Hellvig ar trebui să ne spună.
Astea fiind zise, să ne rugăm ca elitele noastre să-şi ocupe tot timpul cu schimbarea la faţă a bordurilor şi păpatul în pace al pensiilor şi sinecurilor speciale, altfel... Se sparie gândul!
Recomandările noastre
