Opinii EVZ
Rusia lui Putin are nevoie de o victorie. Confruntare politică sau război? Pulsul Planetei
Nu se apropie bine luna august – cunoscută ca moment favorit de către Federația Rusă pentru aventurile sale militariste agresive în vecinătate sau la depărtare – și relațiile Rusiei lui Putin cu SUA au ajuns la un nivel mai jos decât și-ar fi imaginat oricare dintre cei doi președinți înainte de preluarea mandatului la Casa Albă de către Donald Trump.
Ultimele măsuri de retorsiune ale Federației Ruse, expulzarea de diplomați și solicitarea de egalizare a personalului ambasadelor sale de la Washingon și a celei a SUA de la Moscova, sancțiunile Congresului SUA pe companiile energetice ruse, manifestări de forță cu ocazia Zilei Marinei ruse, la Sankt Petersburg și în largul coastelor Siriei, toate se înscriu în spațiul unor mesaje pentru piața internă, animată de perspectiva unor alegeri prezidențiale în mai puțin de 9 luni, în martie 2018.
Astăzi Rusia lui Putin are nevoie de o mare victorie. De un război, am putea spune simplificând, dacă Moscova ar avea nu numai voința, dar și putirința militară și economică să lanseze un nou conflict deschis. Însă aceste elemente nu sunt reunite, Rusia pare mai degrabă slabă și săracă, fapt care o face însă și mai agresivă. Iar perioada anului electoral care să-l aducă pe Putin la al patrulea mandat de Președinte - care l-ar face omul forte al Rusiei pe cea mai îndelungată perioadă a istoriei moderne a Rusiei, mai longeviv decât Stalin, dacă își încheie și acest mandat – sunt în măsură să forțeze nevoia de o Victorie mare, simbolică.
Rusia nu știe repurta victorii simbolice. De valori. Victoria dată de economie, solidaritate, generozitate. Victoria repurtată de prestigiu în detrimentul forței brute, militare, a organizării și eficienței în detrimentul propagandei, controlului internetului și războiului informațional. De aceea Rusia are nevoie de o victorie majoră într-un domeniu simbolic și cu mare forță imagologică mult mai vizibilă, mai perceptibilă fizic de către propria populație nemulțumită de întârzierile în dezvoltare și prăbușirea nivelului de trai. Cercetarea științifică, capacitățile inovative și inventica nu sunt nici ele puncte forte, în timp ce cineaștii, oamenii de cultură și litere ruși sunt departe de a mai prinde un premiu de prim plan – Oscar, Nobel, Pulitzer. De aceea lucrurile se îndreaptă din nou spre varianta clasică a unui conflict deschis. Unul cald, extrem de viu. Că e vorba despre o confruntare politică, fie de un război deschis – hibrid, cibernetic sau convențional.
Unde ar putea Federația Rusă să încerce o asemenea aventură (la care conturile sale epuizate, fondurile de rezervă aproape goale și tăierile repetate de cheltuieli pentru propria populație și dezvoltare nu recomandă, dar voința politică o poate impune, în societatea marcată de verticala puterii)? Ei bine opțiunile sunt multiple, costurile descurajante iar perspectiva dezastruoasă.
Dacă e să respectăm planificarea clasică și tentația surprizei, după războiul ruso-georgian și anexarea Crimeii, respectiv agresiunea militară din Estul Ucrainei, următoarea provocare demnă de acest nume trebuie să fie pe teritoriul statelor NATO. O variantă teoretic relevantă, dar o linie roșie pe care Rusia lui Putin trebuie să se gândească cu atenție, de două ori, dacă merită să o depășească. Exercițiile Zapad din Belarus, cu eventuala staționare definitivă a trupelor ruse aici, sau cu ofensiva de după spre statele baltice sau spre Ucraina, presiunile unei avansări în Siria, armele livrate talibanilor în Afganistan, oportunitatea implicării în dezastrul venezuelean, o nouă abordare a Turciei, toate pot fi oportunități și scenarii, mai mult sau mai puțin iluzorii, dar toate reclamă resurse importante. Ca și redeschiderea unui front, al unei baze, a implicării în altă zonă geografică a lumii – arctică, Extremul Orient, Coreea de Nord.
De aceea și resursa de idei nu pare inepuizabilă. Iar în lipsa unei idei bune și de impact, tot Ucraina, Georgia, sau vreun alt stat din spațiul CSI – Belarus, Kazahstan – ar fi zone de dezvoltare a acțiunii fulger, fără costuri majore, care să marcheze Victoria de care are nevoie Putin azi. Deși, în primele variante, alte linii roșii sunt depășite și e de așteptat înarmarea imediată a Ucrainei și retalierea sau apărarea Georgiei și descurajarea prin amplasarea de capabilități majore în micul stat caucazian. Sau și mai mult, o acțiune puternică de descurajare ante festum cum sunt exercițiile NATO-SUA din aceste zile.
Nu știu ce va alege Vladimir Putin. Dar are nevoie de un război, pentru a nu se realege cu procente infime la Prezidențiale, deși fără contracandidat, sau pentru a nu își vedea realegerea validată de o minoritate nerelevantă a populației, pe fondul unui absenteism masiv, din plictiseală și lipsă de entuziasm, în martie, în lipsa oricărei speranțe sau perspective a Opoziției de a prelua puterea. Însă pentru toți cei implicați în zonele de tranzit sau de frontieră geopolitică cu Rusia, această perspectivă naște preocupări majore și reclamă planificare și vigilența maximă a profesioniștilor în materie.
Recomandările noastre
