Proiectul Legii lobby-ului, un act normativ fundamental, menit să scoată la lumină și să legalizeze exprimarea grupurilor legitime de interese, va ajunge în toamnă pe masa Parlamentului

Legea lobby-ului are scopul de a trasa o linie clară de demarcație între activitatea de lobby, prin care o persoană sau un grup de persoane încearcă să determine Legislativul sau Guvernul să adopte o poziție sau să ia o decizie, care să servească intereselor legitime ale grupului respectiv, și traficul de influență, infracțiune prevăzută în Codul Penal, prin care intervențiile la factorii de decizie se fac în mod netransparent, urmărind interese ilegitime.

În celebra Marțe Neagră, deputații au decis, în plenul din 10 decembrie 2013, retrimiterea proiectului legii lobby-ului la Comisiile de specialitate, motivând „inadvertențe”. Proiectul fusese realizat în 2010 de că- tre Constantin Niță, fost deputat PSD trimis în judecată în iunie 2016 pentru trafic de influență și condamnat la 4 ani de închisoare în mai 2017, decizia nefiind definitivă. Legea Niță a primit aviz negativ atât de la Guvernul Cioloș, cât și de la Cabinetul Grindeanu. După 4 ani de la Marțea Neagră, deputații juriști au introdus pe ordinea de zi legea Niță. Totuși, ei au amâ- nat dezbaterea ei în mai multe rânduri. În luna iunie, proiectul lui Niță a fost amendat și schimbat în proporție de 60-70%, au spus surse parlamentare, pentru EVZ. Un raport pe legea lobby-ului va fi dat abia în toamnă. 

PSD și ALDE au viziuni diferite

Membrii PSD au simplificat unele aspecte din Legea lui Niță, introducând o prevedere potrivit căreia orice persoană poate face lobby. Pe de altă parte, în luna mai, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că partidul său lucrează și el la o lege a lobby-ului. „În România, din păcate, avem tot felul de excese pe diferite subiecte, între care, după cum ştiţi, şi traficul de influenţă. Ca să reglementăm lobby-ul şi să nu mai avem procese, acuzaţii de trafic de influenţă trebuie să legiferăm în mod clar, transparent această activitate care există şi este reglementată în toate ţările UE”, spunea Tăriceanu. Surse din partid afirmă că ALDE nu mai susține Legea Niță, din cauza amendării „masive” a acesteia.

Opoziția reproșează lipsa de control

PNL susține și el de ani buni necesitatea unei legi a lobby-ului. Totuși, liberalii acuză acum Puterea că a amendat excesiv inițiativa legislativă. „Nu există niciun fel de control asupra lobby-istului ca persoană fizică. Nu sunt niciun fel de cerințe privitoare la calificarea profesională, la pregătirea academică anterioară. Sunt doar niște cerințe privitoare la cazierul penal, adică să nu fi fost condamnat anterior”, susține deputatul liberal Ioan Cupșa, pentru EVZ. În schimb, USR respinge complet o astfel de lege. „Nu ni se pare oportun la momentul actual. Trebuie să lămurim raportul dintre profesia asta sau activitatea asta de lobby și traficul de influență, să vedem care sunt delimitările”, afirmă deputatul Ion Cristian.

Înscrierea în RUTI, obligatorie

Obligativitatea înscrierii în Registrul Unic al Transparen- ţei Intereselor (RUTI) a celor care desfășoară activități de lobby în România va fi una dintre prevederile-cheie din inițiativa legislativă. „Activitatea de lobby trebuie să funcționeze similar cu cea de avocatură: vor putea exista lobby-ști individuali, înregistrați, și societăți de lobby. În RUTI se va înregistra întreg contractul încheiat între lobby-ist și parlamentar, inclusiv sumele încasate. Mai mult, parlamentarul va putea angaja un lobby-ist care să reprezinte interesele colegiului unde a fost ales în relațiile cu ministerele”, afirmă Ionuț Sibinescu, liderul senatorilor ALDE. Registrul transparenței, introdus în 2011 la nivelul Uniunii Europene, este o bază de date în care figurează organizațiile care încearcă să influențeze procesul de legiferare și punerea în aplicare a politicilor de către instituții UE. RUTI a fost instituit și la noi, în septembrie 2016, de Cabinetul Cioloș.

Avocat: Practica judiciară va face distincția

Din cauza scandalului din Marțea Neagră și a speculațiilor potrivit cărora o lege lobby-ului ar masca traficul de influență, EVZ a apelat la un jurist pentru a vedea dacă astfel de suspiciuni sunt întemeiate. Întrebat dacă ar fi posibil să fie „legalizat traficul de influență” printr-un astfel de proiect, avocatul Constantin Florea a răspuns: „Nu legalizează, ci pur și simplu interpretează niște acte, niște fapte ca fiind în limitele legalului. Eu zic că legea lobby-ului nu dezincriminează traficul de influență. E o constatare profesionistă. Părerea mea este că practica judiciară va interpreta concret unde este și unde nu este trafic de influență. Va fi o chestiune de probatorii și să acceptăm în principal și conduitele oneste, care ar trebui să fie principala noastră activitate.”