Alegerile de ieri din Marea Britanie au adus un șoc pe scena politică britanică, odată ce Partidul Conservator al Theresei May a pierdut majoritatea în Parlament.

Este un caz fără precedent ca un partid să declanșeze alegeri anticipate din motive de securizare a majorității și care pierde majoritatea în Marea Britanie. Mai mult, efectul e cu atât mai important cu cât a fost realizat în fața unui Partid Laburist condus de Jeremy Corbyn, un controversat lider cu porniri de stânga greu prizabile în Regat.

 

Votul de joi poate fi interpretat drept un al doilea referendum pentru Brexit, pe care Conservatorii l-au pierdut. Într-adevăr, potrivit datelor preliminare la ora la care scriu acest editorial, Conservatorii au obținut 307 locuri în Parlament, în scădere cu 12%, Laburiștii au 258 de locuri, cu o creștere de 30%, în timp ce Partidul Naționalist Scoțian (anti-Brexit) are 34 de locuri(-19%), Liberal Democrații (pro-europeni) 12 locuri(+15%), la care se adaugă alți 12 parlamentari. Practic, Brexitul a pierdut dramatic alegerile, în timp ce Conservatorii au pierdut majoritatea în Parlament, iar Theresa May riscând să-și piardă și mandatul de Premier. Sistemul electoral britanic este uninominal într-un singur tur, primul plasat într-o constituență luând locul de parlamentar.

 

La nivelul votului popular, situația e chiar mai dramatică: Conservatorii au luat doar 42,3% din voturi, fiind urmați de laburiști cu 40,3%, Liberal Democrați cu 7,1%, Naționaliștii scoțieni cu 3,1% și 7,2% din voturi sunt pentru alți candidați, din nou o pierdere netă a partidei pro-Brexit. Rezultatul este catastrofal pentru Conservatori, mai ales că răzbunarea Brexitului mai are o nuanță, odată ce campania nu s-a putut derula fundamental până la capăt strict pe acest subiect din cauza atacurilor teroriste de la Manchester și Londra. În principiu, pe această dimensiune a gestiunii atacurilor teroriste, se consideră că Laburiștii au o poziția mai inadecvată și slabă în timp ce conservatorii câștigă pe această dezbatere, combinată cu blocarea imigrației și reacție mai dură împotriva radicalilor islamiști și jihadiști, chiar dacă Theresei May, fost ministru de Interne I s-a reproșat reduccerea număruluid e polițiști de stradă. Deci strict pe Brexit, rezultatele ar fi fost chiar mai drastice pentru conservatori.

 

Rezultatul este incert, dar anunță o perioadă majoră de instabilitate în Regat. Reconsituirea unei majorități e mult mai dificilă și turbulența pe care o anunță alegerile, dar și semnalul anti-Brexit al populației, pare să împingă Londra spre zone mai complexe ale conceperii politicilor pro-europene care vor prelua prim planul. Practic, noul Guvern, indiferent cum va fi el format,va fi situate între referendumul pentru Brexit de anul trecut, care marchează voința populară de părăsire a UE, și votul de ieri la Parlamentare, care alimentează reacția adverse, motiv pentru care va fi necesară o revizuirea a situației în faza finală a negocierilor Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

 

Astfel, viiorul premier britanic va trebui să negocieze concomitent trei procese succesive: ieșirea din Uniunea Europeană, marcată de Brexit, relația Londrei cu Bruxellesul, după părăsirea UE, și situația separatismelor interne, acolo unde și Irlanda de Nord, și Scoția, și Țara Galilor își doresc menținerea în cadrul UE, în unele cazuri cu prețul separării de Marea Britanie. Potrivit rezultatelor, și Londra a votat pentru laburiști iar ultimele tendințe indică și apariția unei formule de separatism englez care se manifestă în Regat.

 

Cel mai probabil, indiferent de Guvern, tema Brexitului va trebui reluată la momentul încheierii negocierilor cu UE și a supunerii acordului unui vot în Parlament, dar și unui vot popular. Revenirea cu acordul final într-un referendum poate determina inversarea tendinței britanice de părăsire a UE în cazul unui vot nefavorabil public, peste doi ani. Oricum rezultatele de joi arată un vot de blam împotriva Brexitului ca proces de părăsire a UE și a costurilor unui asemenea proces, mai mult, e un vot de sancțiune asupra modului de gestionare a procesului de către fostul Guvern Conservator, în raport cu UE și în raport cu componentele Marii Britanii.

 

Din punctul de vedere al României, Marea Britanie este un partener strategic de primă importanță, iar pe domeniul securității și Apărării, Marea Britanie joacă un rol important în țara noastră. Practic, Londra este al doilea contributor la securitatea și Apărarea României, după SUA, de aceea România are nevoie de un partener stabil, integru și solid la Londra, indiferent cine va conduce Guvernul britanic.