Regatul Tonga este un stat insular situat în sud-vestul Oceanului Pacific, care sărbătoreşte ziua națională la 4 iunie, zi ce marchează aniversarea proclamării independenţei – 1970

Situat la 3.000 km de Sydney (Australia) și 700 km de Insulele Fiji, arhipeleagul Tonga se extinde pe aproape 800 km și cuprinde 172 de insule (dintre care 45 sunt locuite), grupate în trei sectoare: Vava'u Group (în nord), Ha'apai Group (în centru) și Tongatapu (în sud).

Insulele sunt așezate pe două lanțuri vulcanice paralele, orientate de la nord la sud, lanțul de est fiind scufundat și acoperit de corali, iar cel de vest, emers, cu înălțimi ce ajung la 1.033 m. Cele mai mari insule sunt Tongatapu, Vava’u și Eua.

În Tonga trăieşte vulpea zburătoare

Clima este tropicală, cu temperaturi medii cuprinse între 23 grade Celsius în sud și 27 grade Celsius în nord, și precipitații abundente. În perioada cuprinsă între lunile decembrie-aprilie, este posibilă apariția uraganelor. Pădurile tropicale umede ocupă suprafețe restrânse, pe insulele coraligene fiind specifici cocotierii și arborii pandanus, iar pe cele vulcanice, mangrovele — în zonele litorale joase, ierburile înalte și ferigile arborescente — în părțile mai înalte. Dintre mamifere, se evidențiază o specie de liliac numită vulpea zburătoare.

Arhipeleagul a fost populat acum 2000 de ani

Capitala este la Nuku’alofa, oraș situat pe țărmul nordic al Insulei Tongatapu, care datează din secolul al XVIII-lea. În 1862 a devenit reședință regală, iar din 1900, centrul administrației britanice. În 1970 a fost proclamat capitala statului tongan independent. Alte orașe sunt Neiafu, Haveluloto, Tofoa-Koloua. Populația este omogenă, peste 98% dintre locuitori fiind polinezieni (tongani). Arhipeleagul Tonga a fost populat la începutul mileniului 1 d.Hr., de triburi polineziene (n.a. tonga) venite din Insulele Samoa. Navigatorii olandezi Willem Corneliszoon Schouten, în 1616, și Abel J. Tasman, în 1643, au fost primii europeni care au vizitat arhipeleagul, urmați în 1773 și 1774 de englezul James Cook, care le-a numit Insulele Prieteniei. Căpetenia Taula'ahu a unit, cu sprijin britanic, întregul arhipeleag sub autoritatea sa și a adoptat ca rege numele George Tupou I (1845-93), întemeind dinastia care domnește și în prezent în Tonga. În 1909, în timpul domniei lui George Tupou II, Regatul Tonga a recunoscut protectoratul britanic, fiind singurul stat din Pacificul Meridional care nu a fost transformat într-o colonie europeană. în 1958 și 1967, Tratatul de prietenie și protecție cu Marea Britanie a fost revizuit în vederea obținerii deplinei autonomii interne. După decesul reginei Salote Tupou III (1918-1965), fiul ei, Tupouto'a Tungi a devenit rege sub numele Taufa'ahau Tupou IV. Noul suveran l-a desemnat ca prim-ministru pe fratele său, prințul Fatafehi Tu'ipelehake, apoi, după retragerea acestuia în 1991, pe vărul său, Baron Vaca, instituind o guvernare autoritară. La 4 iunie 1970, Tonga și-a proclamat independența în cadrul Commonwealth-ului.

Paradisul scafandrilor

Agricultura este o importantă ramură economică, principalele culturi fiind palmierul de cocos, dovleacul, arborele de vanilie, citricele, bananierul, ananasul, taro, iar pentru consumul intern, ignamele, maniocul, batatele, tomatele. Pescuitul este o activitate importantă.

O parte din energia electrică este obținută într-o centrală care utilizează energia valurilor mării, iar insulele mai izolate dispun de instalații solare (foto-voltaice). Supranumit “Perla Coroanei Pacificului de Sud”, Tonga atrage turiștii prin peisajele specifice, plaje cu nisip fin, lagune, pâlcuri de cocotieri, de facilități pentru practicarea înotului subacvatic, a iahtingului.