Lucian Sanda avea doar 39 de ani și lucra la Serviciul de Protecție și Pază din anul 2001. Si-a pus capăt zilelor, într-o zonă aglomerată a Capitalei. Deși nu a avut probleme de ordin psihiatric, înregistrate la serviciu, psihologul EVZ Eveline Osnaga a explicat care sunt cauzele care pot conduce la un astfel de gest reprobabil

Tragedie în Serviciul de Protecție și Pază (SPP), instituția care se ocupă de siguranța demnitarilor României, dar și de cei ai unor foruri internaționale, precum ONU. Un ofițer a ales să își pună capăt zilelor într-o zonă populată a Bucureștiului, lângă Parcul Tineretului. Lucian Sanda avea doar 39 de ani. El nu era, însă, ofițer operativ, ci avea o funcție „de birou”.

Din datele furnizate de anchetatori și de martorii interpelați de Evenimentul zilei, reiese că, în jurul orei 13.00, ofițerul, aflat în timpul liber, circula, la volanul autoturismului personal, marca BMW, pe bulevardul Tineretului. A oprit, brusc, la un moment dat, pe partea dreaptă a sensului de mers către Piața Unirii, înainte de intersecția dintre bulevardul Tineretului și Calea Șerban Vodă, peste drum de Liceul „Gheorghe Șincai”. Unii martori, aflați la fața locului, susțin că vorbea la telefon, atunci când a tras, spre dreapta, de volan. SPP-istul a ieșit din mașină, a făcut câțiva pași, ar fi tras un foc în aer și două în dreptul inimii.

Ipoteză: depresie profundă

Criminaliștii au ezitat să se pronunțe asupra modului în care s-ar fi împușcat ofițerul, descris de martori, ținând cont de faptul că arma este una performantă, un pistol de tip Glock, folosită, de altfel, de lucrătorii SPP. În acest caz, însă, arma nu era de la serviciu, ne-au precizat oamenii legii, ci una personală, ofițerul fiind deținător legal de permis de port-armă.

Lucian Sanda nu a murit pe loc. O ambulanță SMURD a ajuns la fața locului și l-a transportat la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, unitate medicală care a înregistrat decesul. Din datele preliminare ale anchetatorilor, reiese că bărbatul a suferit o depresie profundă. Asta în ciuda faptului că ultimul control psihologic, efectuat anul trecut, nu a relevant vreo problemă psihică.

Lucian Sanda a absolvit Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în anul 2001. Tot atunci a fost încadrat la SPP. Era căsătorit și avea un copil

Psiholog: „De cele mai multe ori, în spatele sinuciderii stă depresia”

Eveline Osnaga, psiholog și colaborator al suplimentului Doctorul zilei, a explicat, pentru Evenimentul zilei, ce determină un act sinucigaș: „Suicidul este actul de abandon suprem, este momentul în care renunţăm la propria persoană fără să luăm în calcul urmările sau consecinţele. Persoanele care aleg să se sinucidă nu găsesc soluţii la problemele pe care le au. Cel mai probabil, cei care sunt încercaţi, şi recurg la acest gest, nu realizează că sinuciderea este o soluţie permanentă la nişte probleme temporare. De cele mai multe ori în spatele unei sinucideri stă depresia care ne împiedică să vedem clar anumite aspect ale vieţii şi ne împinge către gesturi extreme. În spatele depresiei de cele mai multe ori stă: lipsa banilor, neîmplinirea profesională, probleme în dragoste şi cele de sănătate fie că vorbim de cea fizică sau mintală. Sinciderea în public aduce după sine două posibile explicaţii (ipoteze): Fie că vorbim de sensibilizarea celor prezenţi, fie de nevoia individului de a fi oprit de cei prezenți, indiferent că vorbim de autorităţi sau simpli trecători. Faptul că mai mulţi indivizi aleg să-şi pună capăt vieţii într-o anumită perioadă nu are legătură cu efectul lunii pline, ci este descris în literatura de specialitate că fiind efectul Werther sau efectul imitatorului, care explică fenomenul. Un lucru este sigur, informaţia legată de sincidere îi poate influenţa pe cei care au tentative de suicid”.