Introducerea impozitului pe venitul global va determina o scădere drastică a veniturilor bugetare, iar din textul documentului rezultă o inechitate fiscală între rezidenţii unei gospodării, potrivit unui comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

"Conceptul de 'gospodărie', ca pilon de bază al noului sistem, nu este reglementat de legislaţia românească, iar definiţia fiscală creşte din start complexitatea acestui nou sistem fiscal. Din analiza altor sisteme fiscale (cum este cel american), impunerea se realizează în mod individual şi numai opţional (dacă este în beneficiul contribuabilului) la nivel de familie formată din soţ, soţie şi copii. Totodată, din textul documentului pot fi observate şi alte aspecte, unele generatoare de inechitate fiscală (ex. tratamentul fiscal diferit între rezidenţi), alte neconcordante (ex. persoana responsabilă cu îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată a impozitului pe venitul global (IVG) de către gospodărie; termenul de plată a IVG etc.)", se arată în documentul citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, introducerea impozitului pe venitul global, prin eliminarea sistemului de reţinere la sursă şi plata lunară a impozitului pe venituri (ex. salarii, dividende, dobânzi etc.), precum şi a celui de plăţi anticipate de impozit (ex. pentru veniturile din activităţi independente, chirii etc.), va determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puţin 4% pierdere a veniturilor din PIB.

“Suplimentar, schimbarea regulilor jocului într-un interval atât de scurt de timp (mai puţin de un an) va constitui o povară administrativă insurmontabilă pentru ANAF, prin creşterea numărului de persoane supuse impunerii şi lipsa unui mecanism clar de colectare. Totodată, trebuie menţionat nivelul ridicat al cheltuielilor pe care Guvernul trebuie să-l suporte cu adaptarea sistemului informatic al ANAF care, în prezent, se confruntă cu un deficit al arhitecturii hardware, iar creşterea 'artificială' a numărului persoanelor supuse impunerii îl poate colapsa”, menţionează sursa citată.

În acelaşi timp, spune CDR, adaptarea aplicaţiilor software la un nou sistem va conduce la cheltuieli suplimentare, având în vedere modificarea sistemelor actuale, definite pe baza cotei unice, în linie cu proiectele finanţate de Banca Mondială în acest sens.

“Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu creşterea gradului de pregătire profesională a organelor fiscale şi a nivelului de educare a contribuabililor, în vederea conformării cu noile reguli de impunere. Sistemul de deduceri ce se doreşte a fi introdus nu va putea conduce la fiscalizarea pe scară largă a economiei gri, pentru că aceasta ar presupune o multitudine de măsuri conjugate între ele pentru a spori conformarea voluntară a contribuabililor. De asemenea, trebuie avută în vedere propunerea referitoare la consultanţii fiscali. În prezent, în Registrul Camerei Consultanţilor Fiscali sunt înregistraţi 5.502 consultanţi, dintre care 4.135 activi, o mare parte dintre aceştia fiind deja angajaţi şi, deci, indisponibili pentru a desfăşura sarcinile menţionate în document. Deşi documentul nu conţine menţiuni în acest sens, nu trebuie omisă problematica remuneraţiei consultanţilor, care se adaugă cheltuielilor generate de implementarea acestui nou sistem fiscal”, se mai spune în document.

Comunicatul precizează că, prin comparaţie cu alte sisteme fiscale consacrate, aceste noi elemente pot constitui paşi premergători introducerii unui sistem fiscal bazat în fapt pe cote de impunere progresive, pe care CDR nu-l susţine.

“În urma unei analize privind sistemul de impunere al ţărilor membre ale Uniunii Europene, state învecinate României, precum Ungaria, Bulgaria, Estonia, Lituania sau Letonia, se bucură în continuare de beneficiile cotei unice, cu sustenabilitate la nivelul încasărilor bugetare. În acelaşi timp, ţări precum Polonia şi Slovacia, care au adoptat cote de impunere progresive, se confruntă cu un regres al creşterii economice în ultimii ani. CDR rămâne, în continuare, susţinătoarea cotei unice de impunere, care şi-a dovedit avantajele în cei 12 ani de existenţă, prin creşterea încasărilor bugetare, a PIB-ului şi a investiţiilor străine. Sistemul actual de impunere a condus la fiscalizarea unei părţi însemnate a economiei, care, în prealabil, se păstra în zona 'economiei negre' sau 'gri'. Totodată, cota unică de impozitare a uşurat povara administrării fiscale, atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţi, a crescut nivelul de trai al populaţiei active şi, indirect, prin fondurile mai mari strânse la bugetul general consolidat şi pe cel al pensionarilor”, informează CDR.

CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri.

Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

Coordonarea Coaliției este asigurată de un Consiliu Director format din Președinții și Vice-președinții Romanian Business Leaders (RBL), Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei Americane de Comerț în România, (AmCham), Camerei Franceze de Comerț (CCIFER), Camerei Germane de Comerț (AHK) și Consiliului Investitorilor Străini (FIC). În perioada ianuarie-iunie 2017, AOAR asigură coordonarea și secretariatul CDR.