Românii au luat cu asalt Balcicul în mini-vacanța de Paște. Au umplut resorturile de lux de pe malul Mării Negre, hotelurile și terasele, iar nu puțini au fost aceia care, în noaptea de Înviere s-au alăturat localnicilor la biserica Sfântul Gheorghe (Sveti Georgi), cea mai mare din oraș.

În perioada interbelică, aici slujea preotul Ilie Imbrescu, unul din preoții luminați ai României, legionar devenit ulterior luptător anticommunist. Preotul de azi oficiază în limba bulgară, dar răspunde românește. ”Hristos a înviat” le spune credincioșilor veniți din cealaltă țară.

Sveti Georgi este o bazilică cu cupolă și clopotniță peste pronaos. A fost construită în anul 1897. Iconostasul din lemn aurit e opera unor cioplitori celebrii, Vasil și Filip Avramov din satul Osoy, Debar, care au lucrat împreună cu fiii lor, Ioan și Iosif Filipovi. În partea lui cea mai înaltă, iconostasul se termina cu un crucifix și un vultur. La fel de frumoase sunt stranele icoanelor și tronul episcopal.

La intrare, dat fiind numărul mare al românilor care vin, lumânările se vând în RON. Costă 50 de bani cea mai subțire, și patru lei cea mai mare.

Românii s-au simțit ”ca acasă”, așa că și-au parcat mașinile direct pe plajă

În perioada 1913 - 1940, Balcicul a aparținut de Regatul României. Din acea perioadă datează Castelul, reședința de vară preferată a Reginei Maria, care o numea ”Casă de vis”. Construit în perioada în care Cadrilaterul a aparținut României, castelul, supranumit ”Cuibul singuratic”, este în fapt o vilă cu pereți albi și acoperișuri de țiglă roșie străjuite de un minaret, arhitectura sa combinând elemente ale stilurilor maur și mediteranean cu cel al caselor bulgărești. E înconjurat de o grădină botanică unică în Europa centrală și de est, în special datorită colecției de cactuși. Dacă în epocă artiștii români umpleau Balcicul, atrași de prezența celei mai luminate regine pe care am avut-o, în prezent lucrurile par a se fi schimbat radical. 

Românii  vin în continuare în număr mare. Pot plăti în lei, găsesc meniuri în  limba română la restaurante, și peste tot, vorbitori de limba lor. Așa că se simt ca acasă și se comportă ca atare: zilele acestea și-au parcat mașinile direct pe plajă, au vociferat, iar cei care au vizitat castelul au șli-au certat încontinuu copiii pentru că erau neatenți la trepte și s-au enervat, în general, dacă că au ratat obiective de pe hartă. (Fotografii: Adrian Pîclișan)