Inspecţia judiciară a CSM a făcut publice rapoartele întocmite asupra modului în care s-a realizat comunicarea cu mass-media a structurilor de parchet şi a instanţelor.

Evenimentul Zilei vă prezintă raportul CSM integral:

"Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a dispus în şedinţa din 10 iunie 2015, cu ocazia analizei Notei Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Agent Guvernamental referitoare la executarea hotărârii CEDO în cauza Căşuneanu împotriva României, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a include în tematica activităţilor de control problematica modului în care este respectat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, precum şi cu privire la necesitatea efectuării de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare", precizează Inspecţia judiciară.

În urma analizei comunicării DNA, inspecţia a sesizat o serie de nereguli, dar şi aspecte care au fost realizate corect. Acesta sunt menţionate în concluziile analizei:

1. La Nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cadrul Structurii Centrale, s-a constituit, prin ordin al procurorului şef direcţie, Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

2.Verificările au reliefat faptul că la Direcţia Naţională Anticorupţie, în prezent, nu este constituită Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public; în intervalul 30.11.2011 - 12.01.2015 a fost în vigoare ordinul …/2011 al procurorului şef direcţie, prin care fusese constituită această comisie, ordin abrogat ulterior.

3.Recomandările privind individualizarea atribuţiilor specifice în domeniul informării publice şi relaţiilor cu presa, cuprinse în art.49 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass – media, nu au fost valorificate de către Direcţia Naţională Anticorupţie prin includerea acestora în cuprinsul fișelor postului personalului din cadrul structurilor de comunicare şi a purtătorului de cuvânt, însă au fost parţial valorificate prin includerea unora dintre acestea în Regulamentul de organizare şi funcţionare al DNA.

4.Totodată, recomandarea din articolul anterior indicat, privind elaborarea unor instrucțiuni şi proceduri de lucru interne ale structurilor de comunicare, nu a fost implementată de Direcţia Naţională Anticorupţie.

5.Comunicarea cu mass-media prin intermediul structurii de comunicare sa realizat, în general, într-o manieră neutră, clară, concisă, printr-o corectă informare a opiniei publice, fiind astfel asigurată transparenţa în comunicarea publică, şi cu respectarea normelor incidente în acest domeniu prevăzute de legi, ordine, regulament, Cod de procedură penală şi Ghid, fără a fi încălcate prezumţia de nevinovăţie, protecţia vieţii private şi de familie, imparţialitatea actului de justiţie.

Au fost identificate situaţii în care dispoziţiile art. 25 alin. 3 din Ghid, referitoare la confirmarea existenţei unei plângeri sau denunţ nu au fost respectate, în sensul că a fost infirmată existenţa unei cauze privind o anumită persoană sau calitatea de suspect sau inculpat, deşi nu rezulta existenţa situaţiei de excepţie menţionată în aceleaşi dispoziţii.

Au fost identificate situaţii în care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventivă şi de pe rechizitorii s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor art. 27 alin. 1 din Ghid, în sensul că nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora.

6.Nu există un mod de lucru unitar în ceea ce priveşte soluţionarea solicitărilor reprezentanţilor mass-media, unele lucrări au fost soluţionate prin rezoluţie, iar în altele modalitatea de soluţionare rezultă din conţinutul răspunsului transmis; au fost identificate şi situaţii în care din conţinutul lucrării nu rezultă dacă 17 / 130 solicitarea a fost admisă sau respinsă, fiind făcută doar menţiunea că s-a răspuns telefonic.

7. Verificările au reliefat faptul că, deoarece nu au fost sesizaţi cu privire la apariţia în spaţiul public a unor aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor din dosarele penale aflate pe rolul parchetelor mai sus menţionate, nu au fost efectuate verificări, în conformitate cu punctul 3 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 10 iunie 2015.