Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică nu sunt deloc îmbucurătoare. Ele reflectă situaţia economico-socială a României. O populaţie îmbătrânită, o economie divizată teritorial, cu o rată mică de creştere şi şomaj mare în rândul tinerilor de până în 24 de ani este cruda realitate
Dezvoltarea economică inegală a României are efecte neaşteptate. Nivelul salariilor, numărul mic de afaceri care mai sunt în viață şi slaba performanţă din agricultură conturează un tablou sumbru.
Decalajul economic teritorial se reflectă și în pensii
În România, nu putem vorbi de o uniformitate a veniturilor, drept urmare nici a pensiilor. Se constată discrepanţe mari între pensiile de asigurări sociale de stat, în funcţie de localizarea teritorială. Diferența depăşeşte 400 lei. De exemplu: pensia medie în judeţul Giurgiu este în valoare de 711 lei, faţă de cea din Municipiul Bucureşti, în valoare de 1.122 lei, calculată pe aceleaşi criterii.
Conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică, la finalul anului trecut se înregistrau 5,257 milioane de pensionari, mai puţin cu 49.000 de persoane faţă de anul precedent, iar pensia medie lunară a fost de 948 lei.
În ceea ce priveşte raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în teritoriu, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 la 10, în judeţul Teleorman.
Raportul dintre pensia me die de asigurări sociale de stat şi salariul mediu net, înregistrează o scădere de 4,5% şi a fost, la finalul anului trecut de 53,3%, faţă de 57,8%, în anul precedent.
Angajări mai puţine faţă de 2015
În al patrulea trimestru al anului trecut, populaţia activă a României era de 8,879 milioane persoane, din care 8,394 milioane persoane erau ocupate şi 485.000 persoane erau şomeri înregistrați.
Rata şomajului în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, faţă de trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 - 24 ani), potrivit datelor de la INS
Pe sexe, diferența dintre cele două rate ale şomajului a fost de un punct procentual (5,9% la bărbaţi faţă de 4,9% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,5 puncte procentuale (6,3% în mediul rural, faţă de 4,8% în mediul urban).
În trimestrul IV, 2016, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în scădere faţă de trimestrul anterior cu 1,5 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (70%, faţă de 53,1% la femei) şi la persoanele din mediul urban (63,9%, faţă de 58,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,5%.
Industria, cam tot cum a fost
Conform statisticilor, managerii din industria prelucrătoare, construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii estimează o creştere a activităţii şi a preţurilor în următoarele trei luni. Astfel, conform trendului, pe hârtie se prevede o evoluţie a volumului producţiei din industria prelucrătoare de 19%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere de 6%, din martie şi până în iunie.
În ceea ce priveşte forţa de muncă, se estimează o relativă stabilitate, cu o creştere de 4% pe total industrie prelucrătoare.
Activitatea de construcţii va înregistra, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei de 32%, iar preţurile lucrărilor de construcţii, vor creşte cu 12%.
Este previzionată o creştere a numărului de salariaţi de 10%.
În sectorul de comerţ cu amănuntul, din martie şi până în iunie tendinţa este de creştere a activităţii economice cu 7%. Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate. În schimb, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o scădere a numărului de salariaţi cu 18%. Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creşterea preţurilor de vânzare cu amănuntul de 6%.
În sectorul de servicii se estimează o evoluție a cererii de 10%, precum şi cea a numărului de salariaţi de 6%. Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate, cu o majorare de până în 5%.