Cei mai mulţi dintre copiii adoptaţi de familiile britanice la începutul anilor 1990 din terbilele orfelinate ale României se confruntă, adulţii fiind, cu probleme serioase de sănătate mintală şi adaptabilitate la viaţa socială.

O echipă formată din cercetători britanici şi germani încearcă să înţeleagă ce modificări s-au produs la nivelul organismelor foştilor orfani canandu-le genomul, relatează BBC News, citat de stirileprotv.ro.

Cercetători de la King's College London, University of Southampton şi din Germania au amintit, într-un articol publicat în The Lancet, că toţi cei 165 de copii adoptaţi din orfelinatele din România la scurt timp după căderea comunismului au avut iniţial întârzieri în dezvoltare şi au suferit de malnutriţie.

În timp ce mulţi dintre cei care au petrecut mai puţin de şase luni în instituţie au arătat semne remarcabile de recuperare până la vârstă de cinci sau şase ani, cei care au petrecut mai mult timp în orfelinate s-au confruntat cu probleme sociale, emoţionale şi cognitive mai profunde şi de mai lungă durata.

Printre cele mai comune probleme, dintre care unele au continuat şi în viaţă de adult, se numără dificultăţi în formarea de relaţii şi deficit de atenţie şi concentrare.

De asemenea, membrii acestui grup prezintă un risc de trei, până la patru ori mai mare de a avea probleme emoţionale în viaţă adultă. De altfel, peste 40% dintre ei au avut contacte cu servicii de psihiatrie.

Deşi nivelul IQ-ului lor s-a întors la normal în timp, rată şomajului în rândul membrilor acestui grup a fost mai mare decât în cazul altor copii adoptaţi din România sau din Marea Britanie.

Potrivit echipei de cercetători care l-a realizat, acesta este primul studiu pe scară largă care arată că lipsurile şi neglijarea în prima perioada a vieţii au un efect profund asupra sănătăţii mintale şi emoţionale de mai târziu.

Profesorul Edmund Sonuga-Barke, cercetător de la King's College London, a explicat că este posibil că “ceva destul de fundamental să se fi întâmplat în creierele acelor copii, în pofida familiilor (adoptive – n.r.) şi a şcolilor pe care le-au frecventat”.

În acest condiţii, scoaterea copiilor din aceste situaţii de neglijare cât mai repede posibil şi ducerea lor “într-o familie iubitoare” este crucială.

Comentând studiul, profesorul Frank Verhulst, de la Centrul Medical Universitar Erasmus, din Olanda, a subliniat că este posibil că mulţi alţi copii să fi fost afectaţi în acelaşi fel.

“Această descoperire este valabilă pentru milioane de copii din lume, care sunt expuşi la război, terorism, violente sau migraţie în masă”, a adăugat el.