Zece români de etnie maghiară au publicat ieri, în Monitorul Oficial, o iniţiativă legislativă de înfi inţare a Ţinutului Secuiesc condus de un Preşedinte, cu Parlament şi Guvern proprii şi cu teritoriul format din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş

Potrivit proiectului, în România se înfiinţează Ţinutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) ca „regiune autonomă cu personalitate juridică”, având o populaţie de 798.426 de cetăţeni, dintre care 70,88% etnici maghiari. Ţinutul ar avea Preşedinte, Parlament, Guvern, autorităţi locale şi Poliţie proprii. Iniţiatorii susţin însă că „nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea naţională”.

Munţii şi apele

Iniţiativa legislativă prevede că în Ţinutul Secuiesc resursele şi bogăţiile naturale ale regiunii precum şi căile de comunicaţii constituie domeniul public al regiunii, iar limba maghiară devine limbă cu statut oficial. Parlamentul local poate adopta propriile legi şi poate modifica graniţele aşezărilor din regiune.

Drept de veto la Bucureşti

Autorităţile regiunii mai pot cere rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului şi Guvernului care vizează Ţinutul Secuiesc. Deciziile Ţinutului sunt verificate de Curtea Constituţională, însă Curtea de Conturi nu poate verifica decât fondurile provenite din bugetul de stat.

Ţinutul Secuiesc primeşte şi autonomie financiară, are buget propriu şi poate avea propriile societăţi comerciale.

Mass-media

Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales odată la 4 ani, iar premierul regiunii este numit de Preşedinte. Guvernul local poate adopta Ordonanţe şi Decizii, poate înfiinţa şi desfiinţa propriile autorităţi, poate înfiinţa posturi proprii de radio şi tv.

Verdict: Partaj teritorial

Consiliului Legislativ a avizat negativ iniţiativa, spunând că ea încalcă „flagrant” toate normele juridice interne şi internaţionale. „Vizează practic crearea unei entităţi statale distincte”, se arată în aviz. Potrivit analizei, „se doreşte existenţa unui teritoriu rupt de statul naţional, unitar şi indivizibil” şi dacă iniţiativa ar deveni lege atunci s-ar institui un „partaj teritorial” în România.

PNL şi PSD exclud

Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a declarat ieri pentru News.ro că este momentul să se discute „foarte deschis” despre protecţia minorităţilor în România. Liderul interimar al PNL, Raluca Turcan, a spus ieri că România este „stat naţional, unitar, suveran, independent, indivizibil” şi acest lucru “nu se negociază”. În 2014, actualul lider PSD Liviu Dragnea spunea despre autonomie că „încalcă flagrant Constituția”. „Să nu se gândească cineva că un asemenea proiect vreodată în țara asta ar putea să prindă viață, este exclus acest lucru”, spunea el.

Varianta UDMR

Proiectul de autonomie teritorială lansat de UDMR în 2014 prevedea pentru Ţinutul Secuiesc steaguri şi steme proprii, maghiara - limba oficială, Parlament şi Guvern proprii care pot adopta legi, Ţinutul Secuiesc poate refuza aplicarea unor legi şi ordonanţe ale Guvernului României şi toate drumurile, autostrăzile, căile ferate, pădurile şi clădirile statului trec în patrimoniul Ţinutului.

Familia, pasată în Parlament

În Parlament se discută o altă iniţiativă cetăţenească, de revizuire a Constituţiei pentru definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie. Ieri, Senatul a pasat proiectul Camerei Deputaților, susținând că acesta este forul legislativ care trebuie să se pronunțe prima dată. Referendumul ar putea să fie organizat în martie, aprilie.

Autonomia culturală, din 2005

În Camera Deputaţilor zace din 2005 celebrul proiect de lege privind Statutul minorităţilor, depus de Guvernul Tăriceanu şi abandonat în 2012, tema autonomiei provocând dispute politice acerbe. Proiectul aflat şi acum în comisiile parlamentare prevede o „autonomie culturală” şi înfiinţarea prin lege a unui Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale care are dreptul să decidă în toate problemele legate de educaţia, presa, cultura şi fondurile destinate minorităţilor. Interzicerea modificării graniţelor localităţilor în defavoarea ponderii minorităţilor, dreptul la învăţământ în limba maternă şi folosirea limbii materne în administraţie sunt alte prevederi din lege. În 2006-2008, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a organizat un referendum neoficial în Harghita, Covasna şi Mureş, la care peste 99% din cei aproximativ 200.000 de participanţi s-au declarat pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.