Raportul MCV publicat de Comisia Europeană, ieri, consemnează în principal faptul că Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu va fi ridicat în curând, deși problemele ridicate au fost în general mult mai delicate și conform sistemului din Justiție raportul a fost unul pozitiv.

Cu toate acestea, EVZ va aduce în discuție bilele albe și bilele negre din Justiție. Pe de altă parte, cei din comisie care au întocmit actul au susținut că „depinde de voinţa instituţiilor publice cu decizie în domeniul justiţiei ca acest mecanism să poată fi ridicat, dar că, mai ales, factorul politic este cel care trebuie să facă eforturi în direcţia asigurării unei justiţii eficiente şi că lupta împotriva corupţiei nu va cunoaşte distorsiuni”. Se împlinesc 10 ani de când MCV a fost instituit (decembrie 2006).

BILE ALBE

❍ Se remarcă un trend pozitiv al tuturor instituțiilor judiciare, ÎCCJ, CSM, instanțele judecătorești, I.N.M., Inspecția Judiciară, Ministerul Public, D.N.A;

❍ Pentru lupta împotriva corupției se consemnează că a continuat și în 2016 trendul pozitiv de anchetare și condamnare a unor politicieni și alte persoane pentru infracțiuni grave. Au fost evidențiate ÎCCJ, DNA. În special pentru celeritatea cu care sunt soluționate astfel de cauze;

❍ Încrederea populației în justiție a cunoscut un trend ascendent: de la 26% în 2007, la 35% în 2016. A avut un vârf în anul 2015, de peste 45%;

❍ Transparență și accesibilitate la deciziile date instanțelor. Se arată faptul că el a fost instituit, că funcționează, însă că ar trebui îmbunătățit motorul de căutare

❍ Ca urmare a deciziilor multiple ale CCR prin care au fost constatate ca nefiind constituționale dispoziții din Codurile penal și de procedură penală, guvernele în anii 2014 – 2016 au inițiat proiecte legislative, dar au și emis ordonanțe de urgență de modificare a celor două Coduri pentru a le pune în acord cu deciziile CCR, după consultarea sistemului de justiție (CSM, ÎCCJ, PG), și care au fost înaintate Parlamentului. Procesul legislativ a fost, însă, foarte greoi/încet. Mai mult, raportul critică Parlamentul nu numai pentru că nu a luat în discuție proiectele normative și ordonanțele de urgență, ci și pentru că, la acestea, diverși parlamentari au adus amendamente destinate să reducă eficiența luptei anticorupție

BILE NEGRE

● Noul C.S.M. ar trebui să fie mai transparent și mai prezent în „viața de zi cu zi a instanțelor și parchetelor”;

● Noul CSM va trebui să fie determinat în a apăra și a acorda suport individual magistraților cărora li s-au încălcat independența și reputația profesională;

● Procedura de numire a președintelui și vice președinților ÎCCJ a fost una fără probleme. Un semn de întrebare rămâne acela de ce s-au înscris doar câte un candidat pentru aceste funcții;

● Nu s-au pus în executare hotărâri judecătorești privind incompatibilitatea funcției de parlamentar cu alte funcții și a refuzat, Parlamentul, să ia act de deciziile definitive prin care s-a constatat această incompatibilitate pentru mai mulți parlamentari;

● Numirea în funcții cheie (ÎCCJ, Ministerul Public) trebuie să fie transparentă și lipsită de mize politice;

● Lipsa de toleranță pentru corupția din sistem: creștere a cazurilor identificate de corupție în anii 2013–2015, dar o scădere semnificativă în anul 2016;

● Ca o notă negativă - se consemnează că există întârzieri în motivarea hotărârilor judecătorești;

● Se lucrează la standardizarea hotărârilor judecătorești (CSM + INM + SNG), însă nu s-au raportat rezultate ale acestui proiect.