Andrei-Nicolae Popa, student la Facultatea de Drept din București, dă în vileag cum se cumpără tăcerea studenților din cadrul Universității București (UB). Tot el a scos la iveală situația căminelor și a cantinei din cadrul universității. Evenimentul zilei a scris pe larg despre acest subiect, precum și faptul că Direcția Sănătate Publică a amendat în luna octombrie universitatea cu 15.000 lei. Aceeași direcție, a amendat zilele trecute Universitatea București cu încă 5.000 lei pentru nereguli la cantină.

La începutul lunii octombrie, studentul de la drept, a formulat o cerere în temeiul Legii 544/2001 prin care a solicitat numărul și motivul burselor speciale acordate studenților UB, dar și care este metodologia pentru acordarea burselor și a altor forme de sprijin pentru studenții din cadrul universității, de la licență și master. În perioada 2014-2018, au fost acordate 2.794 de burse în valoare de 4.684.801,79 lei, adică aproximativ un milion de euro.

Universitatea București, este de părere că acordarea unor recompense financiare studenților care, benevol, se implică în diverse activități în cadrul comunității academice este o practică uzuală în marea majoritate a universităților din lume și din România. Ea contribuie, pe de o parte, la consolidarea comunității academice, pe de cealaltă parte, la a asigura studenților cu resurse modeste posibilitatea de a-și diminua povara financiară pe perioada studiilor. Cu atât mai mult o atare măsură este binevenită în România, o țară în care, în contextul unui nivel ridicat de sărăcie, mulți tineri se confruntă cu dificultăți financiare majore pentru a-și putea finaliza studiile universitare.

Andrei Nicolae Popa, student Facultatea de Drept, Universitatea București

Activitatea la cantină, între practică și activitate benevolă

Pe de altă parte, Andrei-Nicolae Popa, a declarat pentru EVZ că ”Din datele furnizate de UB, rezultă că studenții din cadrul Universității au fost angajați în mod nelegal în structurile administrative ale acesteia, pe perioadă determinată, fiind remunerați. Toată procedura s-a efectuat sub paravanul ”practicii școlare”. Mai mult, studenții din cadrul Universității, au desfășurat raporturi juridice de muncă în cadrul cantinei UB, fiind remunerați, dar fără respectarea normelor de protecție și securitate în muncă și fără a efectua un examen înaintea intrării în contact cu alimentele, examen coprobacteriologice și coproparazitologice.”

Prorectorul Universității București, Liviu Papadima, a declarat pentru EVZ că ”activitățile desfășurate în cadrul cantinei nu au reprezentat practică studențească în sensul Legii 258/2007, nu au suplinit sub nicio formă lipsa forței de muncă, ci au avut rolul de a dezvolta spiritul civic al studenților și de a încuraja implicarea acestora în activitățile derulate la nivelul Cantinei Mihail Kogălniceanu. Activitățile au fost desfășurate de către studenți, așa cum prevede Metodologia, în afara programului aferent orelor de curs. Studenții au efectuat atât examenele specifice coproparazitologic și coprocultură dar și toate investigațiile medicale necesare accesului în cadrul blocului alimentar al Cantinei Mihail Kogălniceanu într-un centru specializat în acest sens, întocmindu-se fișele de aptitudini în acest sens, cu recomnadarea sector alimentar.”

Andrei-Nicolae Popa, afirmă pentru EVZ că ”din datele și informațiile primite de la Universitatea București, rezultă că aceasta nu recunoaște raportul ca fiind unul de muncă, ci unul de practică. Totuși, art. 21 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților prevede că ”Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea remuneraţiei”. Așadar, înțelegem că dacă practică nu mai este cu titlu gratuit, ci cu titlu oneros, partenerul de practică, în cazul de față UB, este chiar obligat de legiuitor să încheie un contract de muncă cu studentul practicant”.

Legea internshipului, nr. 176/2018, interzice încheirerea unui contract de internship cu scopul de a ascunde un raport juridic de muncă ( Art. 5, alin. (5) ”Încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute”.

Începând cu luna ianuarie 2018 și până în prezent, opt studenți au primit bursă pentru ”activități în cadrul cantinei”, în valoare de 7.660,50 lei, iar activitatea în cadrul unei expoziții, este plătită cu o bursă în valoare de 500 lei de către Facultatea de Istorie. Activitățile administrative pentru șapte studenți de la Facultatea de Limbi și Literaturii Străine sunt recompensate cu burse în valoare de 8.400 lei pentru lunile mai-iunie 2018, iar activitățile I.T. Tot pentru aceeași facultate, patru studenți sunt recompensați cu burse în valoare totală de 5.750 lei, pe parcusul a patru luni.

”Dacă analizăm cu atenție ”motivul acordării bursei”, putem observa că studenții desfășoară activități administrative în vederea îndeplinirii competenței instituției publice UB de prestare a unui serviciu educațional. Aceștia nu efectuau practică în domeniul de studii pentru a putea evoca Legea nr. 258/2007, având situații de studenți ai Facultății de Litere care efectuau practică la direcția IT, iar în unele cazuri studenții desfășurau ”practica” mai mult decât durata prevăzută în planul de învățământ, ajungând chiar și la șase luni. Studenții erau plătiți pentru practica desfășurată, la un număr de ore și cu atribuții specifice calității de salariat, dar sub salariul minim pe economie. Astfel, UB a urmărit să eludeze legislația muncii și să folosească studenți în treburile administrative, remunerându-i cu o sumă mai mică decât salariul minim pe economie la nivel național”, a declarat pentru EVZ, Andrei-Nicolae Popa.

Liviu Papadima, Prorector Universitatea București

În apărarea universității, prorectorul Liviu Papadima, spune că ”bursele extracurriculare de la Litere cu caracter administrativ și de IT s-au acordat pentru activități vizând facilitarea comunicării

on-line, procesare de informații pentru site-ul facultății și compatibilizarea acestora cu site-ul UB, promovarea on line a numeroaselor evenimente științifice și culturale din cadrul facultății”.

Cutia Pandorei UB nu se oprește aici

În data de 15 ianuarie 2018, Direcția Cămine Cantine și Activități Studențești a UB a publicat pe site-ul Universității privind ” acordarea a 8 burse pentru studenții care doresc să desfășoare activități în cadrul Cantinei studențești Mihail Kogălniceanu. Astfel, studentul trebuie să muncească într-un program fix de 4 ore/zi în zile lucrătoare (20 de ore pe săptămână), ceea ce corespunde unei jumătăți de normă de muncă în sensul art. 129-132 din Codul muncii. Studentul prestează astfel, o serie de munci ce nu țin de activitatea profesională, academică sau ocupațională a acestuia, ci mai degrabă de activități de natură administrativă din sfera alimentației publice. 

Andrei-Nicolae Popa, trage concluziile, spunând că ”se creează o relație socială între o persoană fizică (studentul), pe de o parte și, o persoană juridică (Universitatea din București), pe de altă parte, ca urmare a prestării unei munci determinate de către prima persoană în folosul celeilalte, care se obligă, la rândul ei, să o remunereze și să-i asigure condițiile necesare realizării muncii repective. Astfel, avem de a face cu un raport juridic de muncă care trebuie să respecte prevederile Legiii nr.53/2002, republicată, privind Codul muncii.”   

Tăcerea ”mieilor” din Universitatea București

Universitatea București acordă burse speciale unor studenți reprezentanți sau membri în unele organizații studențești, chiar dacă mandatul de reprezentare al studenților aleși în structurile de conducere ale universității și facultăților este, conform Legii nr. 1/2011 si OM 3666/2012, cu titlu gratuit. Andrei-Nicolae Popa, consideră că aceste burse speciale sunt date ”pe criterii arbitrare și inechitabile, pentru a le cumpara tăcerea. Cumpărarea tăcerii prin burse justifică de ce unii studenți reprezentanți nu vorbeau niciodată public despre mizeria din cămine, despre infecțiile de la cantină, despre abuzuri, despre examene falsificate, despre lipsa de transparență. Nu vorbeau pentru că erau plătiți să nu vorbească”, conchide acesta pentru EVZ.

Prorectorul Liviu Papadima, se apară spunând că aceste burse extracurriculare s-au acordat doar unora dintre reprezentanții studenților în Senatul UB ”doar în măsura și pentru perioada în care aceștia au participat la o serie de activități specifice - de exemplu, în comisii ale Senatului - suplimentare față de cerințele impuse de mandatul lor de senatori. ”Remarcăm însă cu tristețe că unii reprezentanți ai studenților contestă, din motive strict personale, măsuri pe care UB le-a luat tocmai în sprijinul celor pe care aceștia pretind că îi reprezintă”, conchide acesta.

 Cum e la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași

”Conform regulamentului de acordare a burselor, există și categoria de burse pentru activități în campus. Din această categorie fac parte activitățile din cadrul cantinei, a bibliotecii sau prin implicarea în diversele activități organizate de universitate. Studenții care aleg să desfășoare activități în cadrul campusului, nu au un program fix. Nu scoatem studenții de le cursuri pentru a nu le perturba activitatea didactică. Decât să meargă la privat și să li se impună un program foarte strict, preferăm să îi ținem la noi și să le asigurăm un venit cât de cât, pentru că o astfel de bursă este de 500-600 lei. În schimb, nu cred că acordăm burse studenților senatori prin implicarea activă în cadrul activităților în comisiile Senatului Universității”, a declarat pentru EVZ Costel Palade, directorul general administrativ al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

 Universitatea Babeș-Bolyai parcă e din altă țară

Purtătorul de cuvânt al  Universității Babeș-Bolyai, a declarat pentru EVZ că ”În cadrul UBB nu avem nicio variantă de burse extracurriculare, în afară de bursele sociale, de excelență sau de studii. Nu avem niciun fel de plată pentru activități comunitare. S-a dicutat la un moment dat, dar prima noastră grijă este ca studentul să învețe. Iar atunci să îl obligi să meargă la cantină și să-l plătești pentru asta, ar însemna să îl iei de la cursuri. Obiectivul nostru principal este ca stundetul să se pregătească pentru meseria pentru care și-a ales-o. Noi nu facem decât să facilităm realizarea contractelor de intership cu firme.”

Universitatea București amendată din nou

În luna octombrie, Universitatea București a fost mendată cu 15.000 lei pentru mizeria din căminele Universității și neregulile de la cantină. Luna aceasta, universitatea se poate lăuda cu o nouă amendă primită de la Direcția de Sănătate Publică în valoare de 5.000 lei, din cauza neregulilor la cantină. ”Au fost prelevate 20 de teste de salubritate de pe tegumente și echipament personal, suprafețe de lucru, vase și ustensile de bucătărie, tacâmuri, veselă. Buletinul de analiză a relevat 16 probe corespunzătoare și patru necorespunzătoare. În consecință, s-a aplicat amendă contravențională în valoare de 5.000 lei, pentru neefectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție a locurilor de muncă, utilajelor și ustensilelor în condițiile stabilite de normele igienico-sanitare în vigoare”, se arată în decizia DSP București.