S-au împlinit, în acest weekend, 4 ani de când Klaus Iohannis a fost ales președintele României. „Evenimentul zilei” vă prezintă o cronică a celor mai intense momente din primele zile ale mandatului său. Vă reamintim că, deși nu se mai bucură de aceeași popularitate ca în 2014, șeful statului și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat la Cotroceni.

Dacă victoria prezidențiabilului anti-PSD nu a reprezentat, absolut deloc, o surpriză de proporții – în condițiile în care Ion Iliescu rămâne unicul candidat al partidului celor trei trandafiri care a reușit să câștige (în două rânduri) funcția supremă în stat – mandatul lui Klaus Iohannis a început sub o serie de auspicii inedite.

 

Învestit cu pompă fără precedent

Pe 21 decembrie 2014, fostul președinte Traian Băsescu a organizat, la Cotroceni, un inedit ceremonial de transferare a puterii către noul șef de stat, Klaus Iohannis. Acesta – însoțit de soția sa, Carmen, – a fost întâmpinat chiar pe platoul Marinescu unde a fost organizată o ceremonie rezervată, de regulă, înalților demnitari străini. Trebuie spus că de un astfel de protocol nu au beneficiat ceilalți președinți ai României, în condițiile în care, până în decembrie 2014, cel care părăsea funcția supremă în stat își aștepta succesorul în holul Palatului Cotroceni, unde cei doi își strângeau mâna și se despărțeau rapid, fără prea multe comentarii. De data aceasta, însă, Klaus Iohannis a fost protagonistul unui ceremonial cu totul inedit: s-a intonat imnul României, s-a cântat marșul generalilor și a primit salutul gărzii de onoare. Plecarea lui Traian Băsescu a stârnit aplauze și lacrimi – de altfel, fostul președinte și-a dat frâu liber emoțiilor și a sărutat drapelul tricolor, chiar înainte de a ieși pe poarta Palatului Cotroceni.

Primul discurs

Cu aceeași ocazie, noul președinte a susținut primul său discurs, din care nu a fost omisă soția lui. Vă prezentăm principalele idei din alocuțiunea președintelui:

- „Soţia mea, Carmen, şi cu mine suntem foarte bucuroşi că avem ocazia să vă salutăm aici, cu ocazia acestui eveniment.”

 -„Stau aici, în faţa dumneavoastră, conştient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o, cea de a fi preşedintele lor, şi îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor. Sunt profund mişcat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi proprietate a românilor.”

- „Vă mulţumesc vouă, tuturor concetăţenilor mei, pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a României. La 25 de ani după căderea comunismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia şi participarea.”

-„România lucrului bine făcut este angajamentul luat şi cu care pornesc pe acest drum.”

- „Este nevoie de înţelegerea clară la nivelul întregii clase politice: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie.”

- „Vreau ca la final de mandat oamenii să vadă că am făcut legi durabile, instituţii solide. Trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte. La fiecare etapă vom avea de înfruntat capcane.”

- „Mă bucur să constat că există deschiderea pentru a începe discuţiile pentru revizurea Constituţiei.”

- „Cu toţii ne dorim o transformare profundă a României în ansamblul său. Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Trebuie schimbate şi mentalităţi. Vreau o Românie în care nu e timp de spectacol. Îmi doresc o naţiune puternică.”

Comemorarea victimelor Revoluției

Pe 22 decembrie 2014, dis-de-dimineață, Klaus Iohannis a participat, în Piața Universității, la ceremonia de depunere de coroane în memoria victimelor Revoluției. Șeful statului a venit singur la scurta ceremonie matinală, dar a fost așteptat de consilierii Andrei Muraru (fost președinte al ICCMER) și Delia Dinu (probleme de protocol), în scuarul din Piața Universității. În aceeași zi, l-a decorat pe Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici.

 

Ambiția de a ajunge candidatul PNL

Dincolo de aceste aspecte, povestea candidaturii lui Klaus Iohannis la Cotroceni pare a fi croită după celebra scenă Traian Băsescu - Teodor Stolojan, doar că fără lacrimi, fără „dragă Crin” și nu cu două luni înainte de alegeri. Primarul din Sibiu l-a înlocuit, în 2014, pe Crin Antonescu la conducerea PNL și, logic, i-a luat și locul în cursa pentru Cotroceni. Iohannis s-a înscris în PNL în 20 februarie 2013, de fapt a fost adus în partid de Crin Antonescu. La o zi după ce și-a luat carnetul de partid, liberalii au votat o derogare de vechime și i-au deschis drumul către funcții de conducere.

Trei zile mai târziu, din outsider a devenit primvicepreședinte al PNL. La începutul anului 2014, tot în 20 februarie, Klaus Iohannis, primvicepreşedinte PNL, declara: „Crin Antonescu va fi preşedintele României cu sau fără USL, cu sau fără USD.

” Era momentul ruperii USL, de fapt denunțarea unilaterală a contractului dintre PSD și PNL. Președintele de atunci al social-democraților, Victor Ponta, și azi susține că există USL. După eșecul răsunător la alegerile europarlamentare, din mai 2014, când PNL a obținut doar 6 mandate, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul conducerii PNL șiau anunțat demisia din fruntea partidului. De fapt, a fost înlăturat Antonescu deoarece Iohannis a fost desemnat președinte interimar. În 28 iunie, el a candidat la funcția de președinte și a câștigat-o cu 95%. Contracandidatul lui a fost Ioan Ghișe.

 

Prima recepție cu nume grele

Imediat după plecarea lui Traian Băsescu, repre zentanții mass-media au fost evacuați din clădire, fără a li se permite să rămână nici măcar în centrul de presă. A urmat o recepție privată pregătită minuțios de SPP, la care au participat aproximativ 400 de invitați. Administrația Prezidențială a trimis presei o serie de imagini de la eveniment, dar și un succint discurs al noului șef de stat.

„Vă mulţumesc pentru implicarea dumneavoastră în parcursul care a făcut posibilă ziua de astăzi, fiecare dintre dumneavoastră, fiecare dintre cei din sală v-aţi implicat fiecare în felul lui. Vă felicit, aţi reuşit!”, le-a spus Iohannis invitaților săi, după care le-a urat un Crăciun fericit. Printre musafirii de la Cotroceni s-au numărat aliații lui Iohannis din PNL – printre care Vasile Blaga, Cătălin Predoiu și Ludovic Orban – dar și Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc și Simona Halep.

Misterioasa întrevedere cu Ponta

Însă cea mai controversată acțiune a lui Klaus Iohannis din 22 decembrie rezidă în misterioasa întrevedere cu marele său rival, premierul Victor Ponta, întrevedere care a stârnit, inevitabil, scenariile massmedia. Ion Cristoiu a fost printre primii jurnaliști care au atacat frontal subiectul. „Ce taină poate avea Klaus Iohannis cu Victor Ponta încît cei doi să stea la șușoteli între patru ochi timp de oră? Luni, 22 decembrie 2014, cînd nici nu se răcise bine Jurămîntul de Președinte, Klaus Iohannis s-a întîlnit cu Victor Ponta la Cotroceni.

Așa cum am mai scris, mă număr printre jurnaliștii obsedați de găsirea temeiurilor constituționale sau legale ale întîmplărilor cărora le sunt eroi demnitarii, ba chiar și politicienii. Sub acest semn, întîlnirea de la Cotroceni mi-a dat mari bătăi de cap.

Oricît am căutat să înțeleg de ce trebuiau să se întîlnească cei doi la nici 24 de ore de la înscăunarea lui Klaus Iohannis ca Primul Domn al țării și a lui Carmen Iohannis, ca Prima Doamnă a țării, n-am reușit în nici un chip (…) Relațiile dintre cele două instituții s-au discutat între patru ochi, de parcă s-ar fi discutat relațiile dintre cele două familii – Iohannis și Ponta! Relațiile între președinte și premier, între Președinție și Guvern, ca relații instituționale, se constituie în realitate de maxim interes public.

Iată-le discutate între patru ochi, și iată-le discutate fără ca Președintele și Premierul să catadicsească să țină dacă nu o conferință de presă, atunci măcar Declarații de presă” a scris Ion Cristoiu, pe 23 decembrie.

Carmen Iohannis a devenit Prima Doamnă

Soția lui Klaus Iohannis, Carmen, s-a făcut remarcată încă din campanie. Nu a ezitat să abordeze ținute îndrăznețe și neconforme evenimentelor la care participa. Președintele a fost mereu foarte mândru de ea.

Se pare că, din acest punct de vedere, Iohannis l-a avut model pe președintele John F. Kennedy. Soția lui, Jackie, făcea furori. „Eu sunt bărbatul care a însoțit-o pe Jacqueline Kennedy la Paris” - este afirmația pe care a făcut-o președintele Statelor Unite după ce soția lui a primit toată atenția la prima lor vizită în afara țării. Creatorul de modă Oleg Cassini i-a asigurat Primei Doamne ţinutele pe perioada mandatului și a ținut cont de cerința ei: „Vreau să fiu femeia cel mai bine îmbrăcată din lume, fără să par femeia cel mai bine îmbrăcată din lume”.

Și Carmen Iohannis a dorit să strălucească. La ceremonia de depunere a jurământului, care a avut loc la Parlament, Prima Doamnă a ieșit în evidență. În invitațiile lansate, chiar și pentru jurnaliști, se cerea o ținută oficială. Soția președintelui a încălcat regula. A purtat o rochie cu mânecă scurtă, deasupra genunchilor, albă cu un imprimeu floral gri.

Unii au criticat-o, alții i-au lăudat lipsa de conformism. De atunci, la fiecare apariție, Carmen Iohannis uimește opinia publică.

 

De la „România lucrului bine făcut” la puie și m..e

La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. A fost un miting uriaș în Piața Victoriei. Sloganul ales de echipa de campanie a fost „România lucrului bine făcut”.

În primul tur de scrutin, cu 14 candidați în cursă, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturile exprimate. Victor Ponta s-a clasat mai bine, el a obținut 40,44 %.

Cei doi au intrat în turul doi. Iohannis a decis să nu negocieze cu niciunul dintre candidații eliminați în primul tur. El declara că „voturile românilor nu sunt o marfă, să fie tranzacționate”. Cu toate acestea, a semnat un document pe care i l-a propus Monica Macovei (fostă candidată), prin care se angaja să protejeze statul de drept. Macovei și-a declarat public susținerea pentru Iohannis.

Pe lângă „România lucrului bine făcut”, campania lui Iohannis s-a bazat și pe sloganul „Puie Monta”, precursorul lui „Muie PSD”, sintagmă, de asemenea, agreată de Iohannis.

În data de 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a câștigat președinția României cu 54,43 % din voturi. Cel mai aproape de rezultat a fost sondajul făcut de CURS/Avangarde care, la închiderea urnelor, l-a dat câștigător pe Klaus Iohannis, cu un procent de 52,16%.

Imediat după anunțarea rezultatelor, Victor Ponta l-a sunat și l-a felicitat pe Klaus Iohannis.