Când a fost construit primul bloc de proprietari și unde se află. Primii împroprietăriți nu au fost bogații

Primul bloc de proprietari a fost construit în 1922 și se află încă la intersecția dintre Strada Frumoasă și Calea Victoriei. În 1921 a fost reglementată pentru prima data problematica indiviziunii în cazul imobilelor colective.

Primul bloc de locuințe colective cu apartamente date în proprietate, nu în chirie, a fost imobilul din Strada Frumoasă colț cu Calea Victoriei din București, finalizat în 1922. Proprietarii trebuiau să semneze și se obligau să respecte un „Regulament de administrație, întreținere și folosință” odată cu obținerea actului de proprietate. Printre primii împroprietăriți de stat au fost demobilizații din Primul Război Mondial (alături de văduvele și orfanii foștilor luptători) și funcționarii publici. Există orașe în care cartiere întregi au fost formate în urma acestor programe de împroprietărire (de exemplu, Galați, o treime din suprafața orașului).

Joi, la Institutul Francez, are loc vernisajului expoziției LO±VE. Locuire și vecinătate. 100 de ani de locuire în România, care va fi deschisă până 17 noiembrie.

Vizitatorii pot afla o mulțime de lucruri inedite despre începuturile planificării urbane în România.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Se schimbă Declarația unică pentru ANAF. Care sunt noile pretenții ale Fiscului

În 1909 apărea la București un tip de parcelare unicat în România: Parcelarea Ioanid - singura lotizare cu vile organizate în jurul unui parc central (astăzi Ion Voicu). Proiectul a fost însoțit de un regulament special de construire, cu scopul de asigura unitate ansamblului și respectarea unor condiții moderne de edificare. În 1935, toți cei care doreau să își construiască o casă aveau la dispoziție un document-ghid. Este vorba despre Locuința urbană.

În 1966 era introdus criteriul calitativ în construcția de locuințe colective, având drept rezultat 9 tipuri de apartamente diferite, pentru nevoile tot atâtor tipuri de familii, clasificare ce a produs decalaje observabile și astăzi, în special datorită preponderenței tipurilor ieftine de apartamente: cele de două camere, nedecomandate sau decomandate. 1974-75 două legi - a sistematizării teritoriului, respectiv legea străzilor - au efecte serioase asupra locuirii – în special prin impunerea unui ritm alert de construire și densificarea teritoriului construit prin ocuparea spațiilor libere (parcuri, alte spații libere) și a unor tipare foarte înguste de construire pentru ansamblurile colective. Au rezultat cele mai slabe calitativ și mai opresive ansambluri de locuințe: „blocurile gri” care par a cimenta imaginea locuirii în România până astăzi.