E ca la Oscar. Dacă nu ești un nume, dacă nu ai o invitație oficială, nu ai cum să intri. Din fericire, eu, jurnalist, am avut o rară ocazie să-l intervievez în trecut pe profesorul turc Yaman Tokat, numărul 1 în transplant hepatic la nivel european. Imensă a fost surpriza să primesc invitația de a participa la primul congres internațional al Rețelei de Transplant Hepatic (1st International Transplant Network Congress). Alături de cele mai importante personalități din medicină, având ecuson de „participant”, am trăit una dintre cele mai interesante experiențe pe care un om fără studii medicale o poate avea.

Ideea de a descrie atmosfera unui congres, cu atât mai mult a unuia de o asemenea anvergură, a venit în urma unor atacuri pe care mulți medici interesați de carierele lor și care doresc să progreseze le primesc. Sunt oameni care nu iartă când văd poza unui doctor român la buza Nisei, în Franța, de exemplu, poză făcută pe fugă, după câteva zile de foc la un congres. Și e realmente scuzabil să credem, nevând până acum informația reală, că acești oameni se plimbă prin toată lumea, ascunzându-se sub un pretext nobil. De fapt, nici eu, nici ei, n-am muncit atât cât am muncit în cele patru zile în Antalya, pe care nu am cunoscut-o decât dimineața, la prima oră, în drum spre sesiuni și seara, în drum spre cameră. Vă spun tot ce am aflat despre stațiunea turcească: acum e cald, e extrasezon, nu au țânțari sau muște și aerul este curat.

Rețea la nivel mondial

Povestea congresului este, însă, mult mai interesantă. A fost primul congres la nivel mondial cu scopul de a crea rețeaua internațională de transplant. Și asta nu se referă la o bază de date pur și simplu, după cum celebrul profesor dr. Dorry Segev, șef catedră Chirurgie și șef secție Boli Infecțioase de la prestigioasa Universitate John Hopkins a spus la una dintre sesiuni: „Big Data, adică un program general de stocare a datelor pacienților, este esențială pentru a avea control asupra riscurilor și a complicaților care pot apărea. Însă rețeaua internațonală a cadrelor medicale implicate în transplant – anesteziști, chirurgi de transplant, angajați ai agențiilor de transplant etc – va fi realul motor al evoluției în transplant”.

Iar medicii aflați acolo, pionieri ai transplantului și inovatori în medicină, au creat legături oficiale între spitalele în care activează, dar și legături amicale foarte benefice pentru pacienți, „Te sun pe Whatsapp la următoarea intervenție, să-mi explici metoda ta”, strigă unul dintre chirurgi, în engleză, către un alt chirurg coreean care prelevează la paroscopic organ de la donator viu, ceea ce este, după cum au spus specialiștii prezenți, „medicina viitorului”.

Mass-media a fost o temă de discuție

Pentru că sesiunile țineau de la 9 dimineața până la 6 seara, în 6 săli diferite, profesioniștii se împărțeau în două grupe: cei care urmăreau sesiunile doar pe specialitatea lor și cei care alergau din sală în sală, pentru a asista la cât mai multe teme. Am făcut parte din a doua categorie și am văzut prezentări pe temele traficului de organe, evaluarea donatorului, situația globală a transplantului și necesitatea lui, transplantul pulmonar de la donator viu, metode de prelevare, managmentul în agențiile naționale de transplant, tratamentul de după transplant și inovațiile lui, importanța mass-mediei în programul de transplant.

România a fost reprezentată onorabil

În „Arena Transplantului” i-am urmărit pe prof. Yaman Tokat, dezvăluind cum a perfecționat sistemul de trasplant în Turcia, care deține recorduri în acest domeniu, prof. Dorry Segev, care este unul dintre cei mai apreciați cercetători la nivel global, prof. Omer Ozkan, primul chirurg din lume care a realizat transplantul de uter și printre puținii care realizează cu succes transplant de față și de membre. În Arenă a ținut o sesiune specială, reprezentând România cu succes, Conf. Dr. Dana Tomescu, Medic Primar Șef Secție ATI al Institutului Fundeni. Am urmărit toate aceste prestații impresionante, riguroase, alături de oamenii-cheie ai unor mari țări, precum directoarea Agenției Naționale de Transplant din India, cât și de trei rezidenți ai profesorului Vlad Brașoveanu, din programul Transplantului Hepatic Fundeni.

Rezidenții noștri au fost întâmpinați cu căldură, fiindcă se știa că se află sub îndrumarea profesorului Irinel Popescu, pionierul transplantului hepatic în România și un bun prieten și colaborator a multor dintre cei prezenți la congres.

Peste 1.000 de medici importanți prezenți

Congresul a supraspecializat, în aceste patru zile, peste 1.100 de medici. S-au consumat tone de cafea și de ceai turcesc și, până seara, s-a mâncat pe apucate. La finalul celor patru zile de foc, fiecare participant a primit o diplomă de participare. Pentru unii dintre ei, e una dintre cele mai importante de până acum. Iar pentru Turcia e rezultatul fantastic a unor chirurgi precum Yaman Tokat, care au înțeles importanța dezvoltării acestui segment al medicinei. Nu știu să vă spun cum este Antalya, probabil că e frumoasă. Cert este că acolo s-a mutat, pentru patru zile, polul medicinei, fiecare dintre cei 1.100 de medici prezenți având în palmares mii de vieți salvate. Parcă a fost Rai.