Oficialii de la Bruxelles au lansat un foc de baraj mediatic la adresa proiectului de buget al Italiei, care prevede un defi cit de 2,4%, mult sub pragul limită de 3%, solicitat de UE. Declarațiile lui Juncker & Co au provocat îngrijorare pe piețe. Deținătorii de acțiuni emise de statul italian încearcă să scape de ele, iar prețul lor se prăbușește.

Italia refuză să cedeze presiunilor venite din partea Bruxelles-ului și a altor țări UE în ceea ce privește bugetul său. Liderii celor două formațiuni care alcătuiesc coaliția de guvernare, Luigi Di Maio (Mișcarea 5 Stele) și Matteo Salvini (Liga) și care dețin și funcțiile de vicepremieri au ieșit ieri cu declarații ferme pentru a sprijini poziția premierului Giuseppe Conte.

Guvernul de la Roma a stabilit săptămâna trecută o țintă de deficit de 2,4% din Produsul Interb Brut pentru următorii trei ani, care este de trei ori mai mare decât cel fixat de precedentul executiv, de 0,8%. Deși ținta de deficit a cabinetului Conte este sub nivelul critic de 3%, recomandat ca limită maximă de către Bruxelles pentru țările membre UE, ea a stârnit un val de critici din partea oficialilor Comisiei Europene. Aceștia afirmă că o creștere a deficitului bugetar va provoca o creștere periculoasă a deficitului structural. De asemenea, Comisia se teme că viitorul buget va duce la o creștere a uriașei datorii externe a Italiei, a doua din Uniunea Europeană, după cea a Greciei.

Guvernul de la Roma susține, dimpotrivă, că proporția din PIB a datoriei externe va scădea grație unei creșteri economice mai mari, stimulată de creșterea cheltuielilor cu investițiile.

„Nu vom da înapoi de la această țintă de 2,4%, acest lucru trebuie să fie foarte clar”, a declarat marți Luigi Di Maio. El a afirmat că nu are „nici un dubiu” că liderii Germaniei și Franței urmăresc ca prin aceste presiuni să determine căderea guvernului Conte din cauza puternicei sale orientări eurosceptice și anti-sistem.

Istoria pare să-i dea dreptate lui Di Maio: timp de zece ani, între 2007 și 2016, deficitul Franței a depășit pragul de 3% considerat sacrosanct de Uniunea Europeană. Abia în 2017, deficitul bugetar al Franței a scăzut la 2,6%. Cu un an înainte, el fusese de 3,4%! Totuși, niciodată în această perioadă Bruxelles-ul nu a îndrăznit să someze Parisul cu agresivitatea pe care o arată astăzi față de Roma.

 

Italia, gata să-i ceară daune lui Juncker

La unison cu partenerul său de coaliție, Matteo Salvini, liderul formațiunii Liga, a răspuns cu duritate la atacul lui Jean-Claude Juncker, care afirmase că Uniunea Europeană trebuie să fie „strictă” cu Italia pentru a evita punerea în pericol al proiectului Zonei Euro.

„Nimeni în Italia nu se lasă impresionat de amenințările lui Juncker”, a afirmat Salvini. El a adăugat că prioritatea guvernului este de a veni în întâmpinarea nevoilor fundamentale ale cetățenilor săi, iar criticile la adresa bugetului „nu ne vor opri”.

Mai mult, Salvini a declarat că criticile lansate de oficialii Uniunii Europene la adresa proiectului de buget al Italiei cresc costurile la care țara se împrumută pe piața externă și a afirmat că guvernul de la Roma ar putea cere daune în instanță. „Cuvintele și amenințările lui Juncker și ale altor înalți birocrați continuă să mărească ecartul (dintre obligațiunile de referință italiene și echivalentul lor german). Suntem gata să solicităm daune celor care vor să facă rău Italiei”, a avertizat Matteo Salvini. În ultimele zile, se înregistrează o tendință de creștere accelerată a ritmului vânzării acțiunilor de stat italiene.