În loc să justifice cadrul legal pe baza căruia se joacă de-a secretul corespondenţei la nivelul cel mai înalt al ţării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ne-a somat să-i spunem sursele de la care avem informaţii despre o faptă atât de gravă.

Augustin Jianu ajungea pe 4 ianuarie 2017, la doar 31 de ani, ministrul Comunicaţiilor. Până atunci fusese directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică —CERTRO, funcţie în care ajunsese în mai 2014 din postura de consilier al ministrului pentru Societatea Informațională (august 2012-mai 2014). El a fost singurul ministru care a rămas lângă premierul Sorin Grindeanu după ce acesta a refuzat să părărească Palatul Victoria, silind PSD să iniţieze moţiune de cenzură împotriva propriului guvern.

 

O curiozitate de nestăpânit

Nici nu se înşurubase bine în fotoliul ministerial că pe Jianu l-a apucat o aşa imensă curiozitate că nu s-a putut abţine şi a cerut celor care se ocupau de sistemul IT din minister parolele conturilor de e-mail ale ultimilor doi predecesori ai săi, ale unui secretar de stat şi a consilierilor acestora. În acest sens, la cabinetul său s-a întocmit o listă care a fost înmânată, potrivit surselor Evenimentului zilei, celor de la IT. Pe listă se aflau foştii miniştrii Delia Popescu şi Marius Bostan, secretarul de stat Horaţiu Anghelescu, directorul de cabinet Sorin Mureşan, consilierii Radu Dop, Alexandra Bădicioiu, Aura Ion şi alţii, în special colaboratori apropiaţi de Popescu şi Bostan.

În acea perioadă, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională avea două servere pentru e-mailuri, găzduite de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), pentru că se schimbaseră domeniile din @msinf.ro în @comunicaţii.gov.ro.

Prost e cine dă

După ce au luat lista de la cabinetul minsitrului Jianu, sub semnătură unei doamne consilier, deoarece erau conştienţi de pericolul la care se expuneau, cei de la Departamentul IT au luat legătura cu Cristian Cîţu, administratorul de sistem de la ICI, căruia i-au cerut parolele solicitate de la cabinetul ministrului, conform principiului prost nu este cine cere, ci cel care dă. După primirea parolelor de la ICI, pe 1 februarie 2017, Departamentul IT le-a predate la cabinetul lui Jianu.

Problema este că faptele pe care le-au au făcut oamenii de la cabinetul ministrului Augustin Jianu şi cei de la ICI intră sub incidenţa Noului Cod Penal, articolul 302 – Violarea secretului corespondenţei. În cazul nostru, ministrul Jianu este asimilat cu un funţionar al statului, deci se aplică alineatul 3.

Noul Cod Penal - Capitolul II- Infracţiuni de serviciu

Art. 302 - Violarea secretului corespondenţei

(1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 (2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un funcţionar public care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;

b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

 (6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ce am solictat ICI

Evenimentul zilei a cerut Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) încă din 23 august, în temeiul legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, să îşi prezinte punctul de vedere faţă de un fapt atât de grav, cum este divulgarea parolelor de e-mail ale unor demnitari ai statului român, comis de unul dintre angajaţii săi.

Iată exact ce am scris ICI:

Către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică „În atenţia doamnei director general Adriana Alexandru În temeiul Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele: În baza cărei legislaţii domnul Cristian Cîţu, Network Administrator Romanian Top Level Domain – ROTLD, a furnizat prin e-mail, pe 01 februarie 2017, ora 3.17 PM, de la adresa cristi.citu@rotld.ro, domnului Sorin Iordache, de la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, conturile şi parolele a doi foşti miniştri Marius Bostan şi Delia Popescu, ale ex-secretarului de stat Horaţiu Anghelescu şi a mai multor angajaţi la cabinetele acestora. Domnul Cristian Cîţu fusese informat că cerinţa venea direct din partea ministrului de la acea vreme, domnul Augustin Jianu? Ataşăm copie după mailul la care facem referire”.

 

În loc de răspuns, ICI ne-a ameninţat, dar n-a infirmat

Răspunsul de la ICI l-am primit, după insistenţe telefonice, pe 13 septembrie, cu numărul 1861 sub semnătura directorului general prof. dr. ing. Adriana Alexandru. De fapt, nu am primit niciun răspuns, ci o ameninţare voalată. Nici mai mult, nici mai puţin, sub pretextul GDPR, suntem somaţi să ne divulgăm sursele:

„Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrată la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti cu nr. 1724/24.08.2018, vă rugăm să ne preciza ţi în scris, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce prive şte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protec ţia datelor), sursa şi modul în care aţi intrat în posesia coresponden ţei (ata şat ă adresei dumneavoastră) dintre un angajat al Institutului Na ţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Pentru a respecta prevederile legale în vigoare, vă rugăm să ne furnizaţi informaţiile exacte şi complete”.

După cum se poate constata, ICI nu contestat nici măcar un pic că a livrat parolele, ci dimpotrivă.

Jianu se spală pe mâini

Contactat telefonic, Augustin Jianu ne-a declarat c ă nu a autorizat aşa ceva, însă nu a exclus ca o persoană de la cabinet să fi cerut parolele. Mai mult, el crede că prevederile penale nu se apli- că în acest caz deoarece cei vizaţi sunt funcţionari publici, iar în cazul lor nu există secretul corespondenţei. Asta pentru că în mail-urile de serviciu sunt documente publice, iar orice cetăţean poate avea acces la ele în baza legii 544 din 2001. „Nu văd unde este problema atâta timp cât sunt funcţionari publici. Probabil au făcut-o, cei care au făcut-o, pentru a uşura din sarcina preluării guvernării”, ne-a spus Augustin Jianu.

 

Nicolae Badea, ultimul director comunist al ICI

Institutul Central de Informati- că (ICI) a fost înfiinţat în 1970, ca principal centru pentru cercetare avansată în informatică. De-a lungul existen ţei, ICI a fost reorganizat sub diferite titulaturi. În 1985, a devenit direc ţia de „Informatică” în cadrul Institutului de Cercetare Ştiin ţific ă şi Inginerie Tehnologică pentru Tehnica de Calcul şi Informatică (ICSIT -TCI). În 1990 a fost redenumit Institutul de Cercetari în Informatică (ICI). Reconstituirea ca institut de sine st ă t ător a avut ca scop adaptarea la cerin ţele economiei de piaţă, cu inten ţia de a continua activităţile de cercetare ştiinţifică.

1988 – În temeiul HG nr.936/23 decembrie 1998, ia fiinţă Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatica – ICI Bucuresti.

2001 – ICI trece în coordonarea Ministerului Comunicatiilor şi Tehnologiei Informa ţiei.

2003 – Guvernul României a adoptat H.G. 1621/2003 privind organizarea şi func ţionarea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatic ă – ICI Bucure şti, în coordonarea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informa ţional ă . ICI a fost condus între 1985 şi 1990 de economistul Nicolae Badea, cunoscut ca fostul patron al echipei de fotbal Dinamo. Acesta era unul dintre ginerii celebrului şatrap comunist Ion Din- că, supranumit „Te Leagă”.

 

Cîţu de la RoTLD

Cristian Cîţu ocup ă în cadrul ICI funcţia de Network Administrator Romanian Top Level Domain – RoTLD, care este autoritatea oficială (registru) pentru domeniile .ro. RoTLD asigură că fiecare domeniu .ro este disponibil, din punct de vedere tehnic şi că acesta este înregistrat o singură dată la nivel mondial.

La 26 februarie 1993, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI-București), a fost delegat de IANA (INTERNET ASSIGNED NUMBERS AUTORITY) ca registru de administrare domeniu „.ro”. IANA este singura autoritate internațională abilita- tă pentru delegarea domeniilor de nivel superior în Internet.

În prezent IANA face parte din structura organizației internaționale non-profit ICANN (INTERNET CORPORATION FOR ASSIGNED NAMES AND NUMBERS). Din motive tehnice, IANA abilitează, la nivelul fiecărei țări, o singură entitate pentru administrarea domeniilor de nivel superior cod de țară, în cazul României singura entitate acreditată fiind ICI-București.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern 1621 din 23.12.2003, privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică – ICI-București obiectul de activitate al institutului cuprinde ”organizarea, administrarea și gestionarea TLD (top level domain) ”.ro”, îndeplinind funcția de registru pentru numele de domenii ”.ro”.

 

Un tânăr de viitor

Augustin Jianu s-a n ăscut la 23 mai 1986. A absolvit Liceul de Informatică „Ștefan Odobleja” din Craiova (2005), Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității „Politehnica” din București (2011) ob ținând licența de inginer în automatică și informatică aplicată.

Până să ajungă consilier al ministrului a avut următorul traseu professional: manager proiect la SC Medic Line SRL (apr. 2006-mai 2007), dezvoltator software bancar la SC Mysis International Financial Systems SRL (mai-sept. 2008), dezvoltator software la Universitatea „Politehnic ă” din Bucure ști (nov. 2008-apr. 2011), consultant la SC Innovacion Y Desarrollo Local SL Madrid, sucursala București (oct.—nov. 2012).

De asemenea, a fost pre ședinte al Asocia ției de Tineret pentru Dezvoltare Socială și Ecologie din 2009 pân ă în 2015.