In fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetatorilor sau personalitatilor care au obtinut rezultate trasnite in diverse domenii – de la medicina, chimie si biologie la pace sau chiar si literatura. De multe ori aceste descoperiri par si chiar sunt inutile, incredibile sau bizare si strarnesc hohote de ras. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfasoara la universitatea americana Harvard, la Sandres Theatre. Pe cat pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt inmanate invingatorilor de catre laureati ai premiilor Nobel. Va prezentam in continuare cateva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2018.

Premiul IgNobel pentru medicina a fost acordat unei echipe de cercetatori de la Michigan State University, care, intr-un studiu publicat in revista Journal of the American Osteophatic Association a demonstrat cum un tur cu roller coasterul in parcul de distractii poate trata ...pietrele la rinichi, intrucat agitatia produsa le poate misca spre ureter, contribuind la eliminarea acestora. Premiul a fost ridicat de catre Dave Wartinger. Ce frumos ar fi daca operatiile pentru eliminarea pietrelor la rinichi ar putea fi inlocuite de cateva ture cu roller coasterul!

 

Premmiul IgNobel pentru biologie a fost acordat lui Paul Becher si Peter Witzgall pentru demonstratia lor legata de faptul ca aroma vinului se modifica daca o musculita cade in pahar. Rezultatul acestui studiu a fost publicat intr-un articol in revista BiorXiv in 2017 – si demonstra cum fermonii produsi de catre musculitele de vin confera vinului o aroma neplacuta, chiar si atunci cand cantitatea acestora este infinitezimala (un nanogram). Opt somelieri au confirmat aceste rezultate.

 

Un premiu cu adevarat bizar este cel acordat pentru chimie echipei portugheze condusa de Cesar Viana. Intr-un studiu publicat in revista Studies in Conservation in anul 1990 acestia au demonstrat cum saliva umana este cel mai bun „produs” pentru curatirea diverselor suprafete, fiind mult mai buna dacat apa – datorita enzimelor pe care le contine.

 

Premiul IgNobel pentru antropologie  a fost acordat unui grup de cercetatori de la Lund University care a demonstrat ca nu doar cimpanzeii imita oameni ci si acestia din urma imita cimpanzeii. Studiul a fost efectuat in gradina zoologica din Lund si a aratat cum 10% din gesturi, atat ale oamenilor cat si a cimpanzeilor, erau „imprumutate” unii de la altii. Rezultatele studiului au fost publicate in revista Primates.

 

Pentru pace premiul a fost acordat unui grup de cercetatori de la universitatea din Valencia, condus de catre Francesco Alonso. Acestia au publicat un articol in Journal of Sociology and Anthropology in care masurau frecventa, motivele si efectele urletelor in trafic. Adica pe cei care se insulta la volan. Aceste comportamente au un efect negativ asupra pacii in lume. In Spania doar circa 41.6% dintre automobilisti nu a insultat pe nimeni pana in prezent.

 

Premiul IgNobel pentru economie a fost acordat unui grup de cercetatori de a Wilfrid Laurier University din Ontario, Canada, care a demonstrat efectele pozitive ale magiei – in special ale rtualului vodoo – atunci cand suntem stresati de sef la servici. Se pare ca acest ritual da un sentiment de usurare in cei care il practica.

 

Premiul IgNobel pentru literatura a fost acordat pentru un studiu cu titlul „Life is too short to RTMF”, publicat inrevista Interacting with Computers in 2014 de catre un grup de oameni de stiinta de a School of Design de la Queensland University of Technology, in Australia. Acestia au demonstrat cum marea majoritate a utilizatorilor diverselor prduse nu citeste manualul cu instructiunile pentru montarea sau folosirea acestora. Prmii pe lista celor care arunca acest manual sunt barbatii tineri, cu un grad de educatie ridicat.

 

In final, premiul IgNobel pentru nutritie a fost acordat lui James Cole de la University of Brighton, pentru un studiu publicat in Scientific Reports in care a comparat consumul de ....carne umana (in paeolotic) cu cel al carnii altor animale, aratand cum canibalismul nu este eficient intrucat caloriile continute in carnea umana sunt reduse fata de cele continute in carnea altor animale.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro