„Maskirovka” Angelei Merkel. Gazul rusesc şi jocul dublu al Germaniei

„Maskirovka” Angelei Merkel. Gazul rusesc şi jocul dublu al Germaniei

Securitatea energetică, stabilitatea UE şi apărararea comună sunt subiecte des folosite de diplomaţia germanăşi de cancelarul Merkel. De câte ori are ocazia, Berlinul îşi promovează imaginea de mediator şi, eventual, pacifi cator. Din păcate, totul este, aşa cum le place partenerilor ruşi să spună, doar o „maskirovka” (tehnică KGB de înşelăciune şi dezinformare). Contează doar gazul rusesc.

În 2014, SUA şi UE au impus sancţiuni economice şi financiare Rusiei, pentru rolul acesteia în criza din Ucraina. Restricţiile au vizat persoanele fizice din Rusia, precum şi sectorul energiei şi cel bancar, limitând accesul acestora la finanţarea globală. Printre aceştia se numără şi generalul Valeri Vasilevici Gherasimov, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii iulie, Gherasimov l-a însoţit, la Berlin, pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a avut o întâlnire bilaterală cu cancelarul german Angela Merkel.

Deşi generalul Gherasimov a apărut pe lista de sancţiuni UE pentru că este considerat responsabil pentru concentrarea masivă a trupelor ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina şi refuzul de detensionare a situaţiei, acesta a luat parte la discuţiile de la Berlin, care s-au concentrat şi pe conflictul din Ucraina.

Lovitură fatală pentru Ucraina

O altă dovadă a jocului dublu al Germaniei este sprijinul pentru construirea conductei de gaz Nord Stream 2. Gazoductul ar putea dubla cantitatea de gaz provenită din Rusia în Germania până la sfârşitul anului 2019. Dar, pe de altă parte, noul gazoduct ar putea reprezenta o lovitură fatală pentru Ucraina, prin care trece una dintre principalele conducte care alimentează Centrul şi Vestul Europei. După finalizarea Nord Stream 2, Rusia ar putea sista oricând furnizarea gazului prin Ucraina, ceea ce ar duce nu numai la pierderi de miliarde de euro pentru Kiev, dar şi la izolarea Poloniei şi Ţărilor Baltice.

Astfel, Germania, deşi mediator al acordului de pace de la Minsk privind Ucraina, se face că nu vede că proiectul, care va transporta gaze naturale din Rusia către Germania, ocolind Polonia, Ucraina şi statele din zonă, va oferi Moscovei un nou instrument pentru a pune presiune pe capitalele europene, în special pe Kiev.

Avertismentele SUA privind subminarea securităţii energetice a UE

Donald Trump a calificat Germania drept „prizonieră” a Rusiei, la începutul summitului NATO de la Bruxelles. Potrivit lui Trump, Germania este „total controlată de Rusia” din cauza acordului său „nepotrivit”cu Moscova privind gazoductul Nord Stream 2.

Preşedintele SUA a mai spus că aliaţii nu şi-au respectat contribuţia la cheltuielile pentru apărare şi plătesc doar „o parte din costul lor”, potrivit unui mesaj difuzat pe Twitter. „În plus, Germania a început să plătească Rusia, ţara de care vor să fie protejaţi, Miliarde de Dolari pentru nevoile lor de Energie venind dintro nouă conductă din Rusia. Inacceptabil! Toate statele membre NATO trebuie să-şi îndeplinească angajamentul de 2% şi acesta trebuie să ajungă în cele din urmă la 4%!’’, a scris Trump în mesaj.

La mijlocul lunii iulie, Statele Unite au repetat avertismentul că ar putea sancţiona firmele occidentale care participă la proiectul conductei de gaze Nord Stream 2. Avertismentul SUA vizează cinci firme occidentale care au investit în Nord Stream 2: Wintershall şi Uniper (Germania) OMV (Austria), Shell (Regatul Unit şi Olanda) şi Engie (Franţa).

De asemenea, în luna martie, Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, afirma că administraţia SUA se opune construirii gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, considerând că proiectul ar submina securitatea energetică şi stabilitatea Europei. „Am văzut asta - ce a făcut Rusia în trecut, când au oprit livrarea de gaze în mijlocul iernii, lipsind de căldură unele familii (...) şi credem că acest lucru este pur şi simplu greşit”, a declarat Nauert.

Nord Stream 2, un proiect de 9,5 miliarde de euro

Proiectul Nord Stream 2, ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, va duce la creşterea livrărilor de gaze naturale din Rusia direct în Germania. Însă, statele membre UE din Europa de Est, Polonia şi statele baltice susţin că proiectul Nord Stream 2 ar creşte dependenţa UE de gigantul rus de export de gaze Gazprom, care deja asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.

În schimb, Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream 2 va continua, indiferent de sancţiunile occidentale. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream-2. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Dependenţa Europei de Gazprom

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi. Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

TurkStream, gazoductul din Marea Neagră

Grupul rus Gazprom a anunţat în luna aprilie că a finalizat secţiunea subacvatică a primei conducte din cadrul proiectului TurkStream, care va face legătura între Rusia şi Turcia, via Marea Neagră. Gazprom, care intenţionează să finalizeze gazoductul în 2019, a anunţat că a construit 1.161 km din acest proiect început anul trecut. Construcţia celei de-a doua conducte, care va livra gaze către Grecia, Bulgaria şi Italia, va începe în trimestrul trei din 2018, a anunţat grupul rus. Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Costul total al proiectului este estimat la 11,4 miliarde de euro.

Acordul de la Minsk

Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. Acordul de la Minsk este un acord de încetare a focului intermediat în 2015 de Germania şi Franţa între separatiştii susţinuţi de Rusia şi forţele guvernamentale ucrainene.

 

Ne puteți urmări și pe Google News