Direcției Naționale Anticorupție, în ultimii ani, i s-a oferit atâta putere încât procurorii au ajuns în mod obraznic și descalificant să critice hotărârile definitive ale instanțelor de judecată care au pronunțat soluții de achitare în dosarele lor.

În Raportul privind efectuarea unui control tematic la Direcția Națională Anticorupție, având că obiect situația achitarilor definitive înregistrate în perioada 2016 – semstrul I 2017, întocmit de inspectoarele Daniela Sanda Mates și Andreea Cristina Mînă de la Inspecția Judiciară și prezentat în emisiunea „Exces de putere” , sunt expuse „argumentele” cu care procurorii DNA încearcă să aibă mereu ultimul cuvânt și să scape de imputabilitatea răspunderii pentru achitările încasate, informează luju.ro.

DNA critică soluțiile definitive ale instanțelor

Conform procedurii, procurorii DNA au obligația ca după ce o soluție rămâne definitivă, să întocmească un referat care să conțină aprecieri asupra legalității și temeiniciei motivării.. Cu toate acestea, procurorii, nu respect îndatoririle, respectiv să facă aprecieri motivate asupra soluției procurorului, ci au făcut aprecieri referitoare la legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești, și, mai mult, la adresa judecătorilor cauzelor.

DNA central întocmea referatele de achitare pentru serviciile teritoriale

Multe dintre soluțiile de achitare înregistrate la Serviciile Teritoriale ale DNA nu ajungeau înapoi pentru ca procurorii de caz să poată analiza cauzele achitării, ci rămâneau la Secția judiciar penală a DNA central, care întocmea referatele de achitare, cu încălcarea dispozițiilor ordinelor DNA.  Prin această încălcare a dispozițiilor ordinului intern al DNA nu s-a produs doar o nerespectare a ordinelor procurorului șef DNA, ci a fost eliminată posibilitatea că procurorii de caz de la nivelul serviciilor teritoriale precum și procurorii șefi ai acestor servicii, să poată analiza cauzele care au generat soluția de achitare și să aprecieze asupra măsurilor concrete care să prevină vulnerabilizarea trimiterilor în judecată la nivelul serviciilor teritoriale, mai scriu jurnaliștii luju.ro.

Mai mult, din analiza tuturor actelor pusă la dispoziția echipei de inspectori judicairi se constată că nu au existat informări de la nivelul Structurii centrale către serviciile teritoriale în ipotezele la care s-a făcut referire cu titlu exemplificativ mai sus, cu privire la analiză imputabilitatii procurorului a acestor soluții de achitare definitive. (...)

De altfel, poziția conducerii DNA pe această chestiune, confirmă constatările echipei de inspectori, în sensul că analizele întocmite la nivelul Structurii centrale și care vizau rechizitoriile serviciilor teritoriale nu au fost comunicate acestor structuri în vederea identificării cauzelor care vulnerabilizează trimiterile în judecată și oportunitatea redeschiderilor de urmărire penală."

Procurorii nu sunt de vină

Totuși, în DNA niciun procuror nu are reprezentarea că și-ar fi depășit atribuțiile sau că a încălcat legea, toți din DNA apreciind că soluțiile de achitare nu le sunt imputabile, vina de fapt fiind a judecătorilor care au pronunțat soluțiile.

În ceea ce privește conținutul acestor analize se constată că fără excepție, că toate soluțiile de trimitere în judecată a inculpaților achitați definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar și în situațiile în care procurorii de ședința au făcut aprecieri în sens contrar.

Mai mult, se constată că argumentele ce susțin imputabilitea trimiterii în judecată sunt preluate fără modificări în analizele semestriale, cu concluzia vădit contrară acestora, cum că „soluția nu este imputabilă procurorului”.

Toate aceste ipoteze identificate denotă o totală lipsa de implicare a procurorilor cu funcții de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecință pronunțării unor soluții de achitare, demonstrând un comportament intenționat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată că imputabilă procurorului.

Efectele unui astfel de comportament se reverberează asupra capacității de identificare a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale, atribuție esențială și specifică a DNA, conform dispozițiilor OUG nr. 43/2002 de înființare a acestei structuri specializate."