Iranul, prins cu mâța-n sac: atacuri teroriste împotriva opoziției din Europa Occidentală. Pulsul planetei
- Iulian Chifu
- 10 iulie 2018, 00:16
Iranul a fost expus într-o operațiune a forțelor speciale și serviciilor de informații cu acoperire diplomatică după ce a fost implicat într-o tentativă de atentat terorist care a vizat o manifestație masivă de protest a opoziției iraniene la Paris, în weekendul trecut.
Este vorba despre Consiliul Național al Rezistenței din Iran, ramura politică a Mudjahedinilor Poporului, organizație a rezistenței anti-iraniene după revoluția islamică din Iran, din 1979, refugiată în exil. Organizația a fost inclusă, în timp, în anumite state, în lista organizațiilor teroriste. Ea reprezintă opoziția iraniană și manifestările publice din Vestul Europei sunt curente, capitala acestei rezistențe dizidente fiind Parisul.
Un cuplu iranian a fost arestat în drum spre demonstrație având asupra sa explozibil și detonator în mașină. Cei doi aveau drept de rezidență belgiană și au fost arestați de către poliție. Detaliile publice sunt puține, însă cu aceeași ocazie au fost identificate drept complice alte două persoane, între care un diplomat din ambasada Iranului în Austria, căruia i-a fost ridicată imunitatea diplomatică și a fost arestat în Franța pentru complicitate la această operațiune. Și în Germania, un al doilea diplomat este urmărit spre a fi arestat și expulzat în același caz, la cererea autorităților belgiene care au desfășurat investigația privindu-i pe cei doi atentatori.
Această operațiune iraniană nu putea fi expusă și prevenită fără cooperarea celor 4 state europene: Belgia, de unde provin atentatorii și care a făcut arestarea, Franța, unde avea loc manifestația vizată, Franța și Germania, unde se află cei doi membri ai serviciilor speciale iraniene sub acoperire diplomatică și Austria, care acreditase pe primul dintre diplomați, identitatea celui de-al doilea implicat, aflat în Germania, nefiind încă dată publicității până la capturarea acestuia.
După ce elementele operațiunii au devenit publice, a început și baletul diplomatic și acuzațiile reciproce. Membrii Rezistenței iraniene din Paris au acuzat Teheranul de atentatul ratat, ministrul de Externe Mohamad Javad Zarif a vorbit despre o operațiune „sub steag fals”, adică folosind resortisanți iranieni pentru a acuza Iranul, fără ca Teheranul să fie implicat, ținta fiind să saboteze vizita președintelui iranian Hassan Rouhani la Viena, la Agenția Internațională pentru Energie Atomică și la întâlnirea acestuia cu reprezentanții statelor semnatare și încă membre a Acordului nuclear cu Iranul din care tocmai s-a retras SUA, acum două luni.
Între timp, Iranul a acuzat Franța, din nou, de susținerea unei organizații teroriste, cu referire la Mudjahedinii Poporului, în timp ce ambasadorii europeni au fost chemați la MAE din Teheran pentru a li se reproșa tratamentul diplomaților săi implicați în operațiune și a se cere eliberarea imediată și necondiționată a lor din arest și ridicarea urmăririi generale în cazul celui de-al doilea diplomat, fiind invocată Convenția de la Viena și statutul diplomaților. E adevărat că aceeași Convenție face excepție și permite ridicarea imunității diplomatice în cazul crimelor inclusiv a participării la atentatele teroriste.
Pe de altă parte, la MAE austriac, ambasadorul iranian la Viena a fost chemat pentru a i se comunica ridicarea statutului diplomatic pentru persoana din ambasadă implicată în atentatul dejucat împotriva manifestației de la Paris. În timp ce președintele Rouhani încerca să convingă la Viena statele semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul - Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), să se alinieze împotriva Statelor Unite, retrase unilateral din acord, și a sancțiunilor lui Donald Trump reintroduse împotriva Iranului, dar și a tuturor companiilor care vor face afaceri cu Iranul, inclusiv celor europene, Iranul era expus public după ce fusese prins cu mâța în sac, implicat direct în atentatul pregătit împotriva manifestației publice de la Paris.
Președintele iranian s-a întânit la Viena cu Cancelarul austriac Kurz și cu președintele Austriei, Van der Bellen, acțiunea sa diplomatică vizând, formal, „salvarea acordului nuclear iranian”. După ce președintele Donald Trump a anunțat retragerea unilaterală a SUA din acord și impunerea unor sancțiuni dure asupra companiilor care continuă să facă afaceri cu Iranul, Rouhani a declarat acest pas „o crimă și o agresiune.” La Viena, el a încercat capacitarea Chinei, Rusiei, Marii Britanii, Franței Germaniei și a UE împotriva celuilalt semnatar al acordului, Statele Unite, retras din Acordul semnat în 2015. Vineri a fost discutat viitorul acordului și salvarea sa, cu pachete economice europene pregătite pentru Iran pentru a compensa retragerea SUA, chiar dacă astfel sfidează sancțiunile lui Donald Trump ce se aplică împotriva firmelor europene implicate.
Rouhani a comunicat deja că Iranul urmează să-și reducă cooperarea cu Agenția Internațională de Energie Atomică, cea care supervizează respectarea acordului nuclear, pasând responsabilitatea către SUA și Turmp, în noua situație. În același timp, Ismail Kowsari, un comandant al Gărzilor Revoluționare Iraniene, a amenințat că Iranul va bloca strâmtoarea Hurmuz, cea prin care iese tot petrolul din Golf, dacă SUA își pune în aplicare amenințarea privind blocarea completă a exporturilor e petrol iranian la 6 luni de la părăsirea acordului. Este vorba despre locul pe unde trece o treime din producția de petrol exportată a lumii.
Cancelarul Kurz a insistat că așteaptă deplinele clarificări de la partea iraniană vizând participarea diplomaților săi la complot și la tentativa de atentat terorist. Viena este direct implicată în ambele evenimente, reuniunea despre acordul nuclear și vizita lui Rouhani la Viena, respectiv ridicarea imunității și arestarea diplomatului arestat în Franța și care urma să fie extrădat în Belgia pentru investigații, ceea ce a umbrit vizita și a creat dificultăți gazdelor în a avea o abordare duală dar, totodată, diplomatică și împăciuitoare cu oaspetele, care a făcut declarații de presă fără a lua și întrebări de la ziariști.