Controversatul avocat Pompiliu Bota vorbește într-un editorial apărut pe Luju.ro despre un incident care s-a petrecut în 1998, atunci când a fost arestat de un polițist.

„Pe data de 22 ianuarie 1998 am fost retinut (24 ore) de un militian, iar la 23 ianuarie 1998 am fost arestat pentru 30 de zile de celebrul procuror Herban Dorel, (cel care a cauzat condamnarea Statului Roman la CEDO in doua dosare diferite: Cauza Dambean vs. Romania si Cauza Bota vs. Romania).

Cu catusele pe maini am fost nevoit sa citesc: dreptul penal, dreptul comunitar.

Ca sa reusesc sa ma apar de abuzuri am studiat hotararile CEDO, curtea care interpreteaza prevederile Conventiei.

In acelasi an m-am inscris la o facultate de drept.

Lucrarea mea de licenta in drept trata ce ma durea pe mine atunci:

- poate un procuror sa aresteze?

- este procurorul independent ca un judecator?

Initial am invocat Hotararea CEDO Niedbala versus Polonia 4 iulie 2000, 27915/95:

In 1994, reclamantul Niedbala a fost arestat de catre un procuror.

La acel moment, in dreptul polonez, procurorii aveau competenta de a dispune arestarea unei persoane.

Procurorii erau subordonati procurorului general, care exercita in acelasi timp functia de ministru de justitie.

CEDO a condamnat Statul polonez pentru violarea art. 5.3 din Conventie, motivand: “Procurorii nu pot fi socotiti ca fiind magistrati independenti de executiv si de parti, astfel incat controlul de legalitate a detentiei pe care il realizeaza nu poate fi cel la care se refera art. 5.3”

Art. 5.3 este incontestabil ca procurorii sunt supusi controlului puterii executive.

Simplul fapt ca acestia sunt aparatorii interesului general al societatii nu este suficient pentru a le conferi un statut de organ al magistraturii. Procurorii indeplinesc functia de urmarire penale, iar pozitia lor procesuala trebuie considerata ca fiind aceea de parte acuzatoare in cursul procedurii. In consecinta, procurorii nu pot fi socotiti ca fiind magistrati independenti de executiv si de parti, astfel incat controlul de legalitate a detentiei pe care il realizeaza nu poate fi cel la care se refera art. 5.3.”

Ca la polonezi la nimeni! Ba da, la romani!

Similar, in Romania:

“Procurorii isi desfasoara activitatea... sub autoritatea ministrului justitiei” - Art. 132 (1) din Constitutie

(Ca fapt divers, in Romania procurorii apartin de Ministerul Public, un minister fara ministru).

Concluzia mea din anul 2002 nu a inteles-o nimeni atunci, dar observ ca nici acum nu e clara pentru multi:

Procurorii romani chiar sunt agenti ai Executivului!

Din pacate, istoria mi-a dat dreptate: dupa un an CEDO a condamnat Statul Roman in cauza Pantea impotriva Romaniei:

Cauza Pantea impotriva Romaniei - Hotarare CEDO din 3 iunie 2003, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1150/6.12.2004 (EXTRAS):

“239.Curtea concluzioneaza ca procurorul care a dispus arestarea preventiva a reclamantului nu era un "magistrat", in sensul articolului 5 alineat 3 din Conventie.

In consecinta, urmeaza a se verifica daca legalitatea masurii arestarii preventive a fost supusa controlului judecatoresc si daca acesta a intervenit 'de indata' ('aussitot'), in sensul aceleiasi dispozitii din Conventie.

240.Curtea reaminteste ca articolul 5 alineat 3 din Conventie impune interventia, de indata, a controlului judecatoresc asupra legalitatii masurii arestarii preventive.”

In consecinta:

1. De lege ferenda: Ce ar insemna revizuirea Constitutiei in sensul abrogarii Art. 132 (1) din Constitutie?

- procurorii nu ar mai depinde de ministrul justitiei, de primul ministru, de presedintele partidului la putere

- ar deveni magistrati (in sensul articolului 5 alin. 3 din Conventie)

- ar avea voie sa aresteze si sa prelungeasca mandatele de arestare (?)

2. De lege lata: Pana la revizuirea Constitutiei, presedintele este obligat sa respecte Constitutia in vigoare si sa o demita pe L.C. Kovesi !”, a scris Pompiliu Bota pe site-ul Luju.ro