Cadoul i-a fost făcut lui Mihai Tudose de fi rma lui Ilie Carabulea în primăvara lui 2013, în plină bătălie a magnatului sibian pentru a-și pune oamenii la conducerea ASF

Mihai Tudose era, în 2013, președintele Comisiei Economice a Camerei Deputaților și conducea un autoturism marca Mercedes ML aparținând firmei En Electric Proiect, la care acționari erau un apropiat al lui și fiica sa, Diana. Mașina, cu seria de șasiu WDC 1641211A636181, a fost transferată pe numele Dianei, după ce tatăl său a lovit-o, iar cei de la societatea lui Ilie Carabulea, Carpatica Asig SA au reparat-o pe banii firmei, falsificând un dosar de daună CASCO.

O „inginerie” ca la Carpatica

Concret, Radu Mustățea, un colaborator foarte apropiat al lui Carabulea, avea un Mercedes ML, identic cu cel al lui Mihai Tudose. Mustățea a mers la directorul Direcției daune din cadrul Carpatica și i-a cerut să-i facă rost de piesele necesare reparării mașinii lui Tudose și să deschidă dosar de daună, lucru care s-a și realizat. Însă, când a trebuit să se plătească piesele, Mustățea i-a zis să amâne și dosarul s-a închis.

Apoi a fost deschis un dosar fictiv pe mașina lui Mustățea și s-au platit piesele pentru mașina lui Tudose, care au fost montate la un service auto din București. Însă, comanda de piese și factura fuseseră emise, potrivit documentelor aflate în posesia noastră, cu două săptămâni înainte pe numărul de la șasiul mașinii Mercedes ML a lui Tudose. Actualul prim-ministru nu avea o poliță CASCO pentru a justifica la o adică, legal, montarea pieselor, având doar una RCA la Carpatica, pe baza căreia se plătesc despăgubiri doar persoanelor pagubite în caz de accident, nu și proprietarului. Societatea Safety Car Com SRL, furnizor de piese auto, a emis, pe 8 martie 2013, o factură (facsimil) pe numele societății de asigurări, înregistrată la Carpatica cinci zile mai târziu.

Safety primise comanda de piese de la Carpatica pe 5 martie, pentru Mercedes ML cu seria de șasiu WDC 1641211A636181, mașină care avea să treacă, în acte, Dianei Tudose, fiind înmatriculată sub numărul BR 42 CAT.

Falsuri peste falsuri

Pe 19 martie 2013 s-a falsificat, într-o singură zi, în întregime, dosarul de daună pe numele lui Mustățea, care a pretins, într-o declarație pe proprie răspundere, că și-a găsit mașina lovită în parcare. Potrivit surselor noastre, la Carpatica nu există documente și facturi care să demonstreze că autoturismul lui Mustățea a fost reparat.

În aceeași zi, 19 martie, firma de piese auto a trimis pe mail oferta pentru piesele comandate deja, din 5 martie și facturate pe 8 martie, pe datele mașinii lui Tudose. Din oferta trimisa pe mail, pentru autoturismul actualului premier s-au montat doar patru din șase piese, deși nu există niciun dosar de daună, Casco ori RCA, care să justifice montarea pieselor pe Mercedesul ML al lui Tudose.

Motivul pentru care Carabulea a fost „serviabil” cu Tudose

Mihai Tudose era important pentru „gruparea Carpatica” din două motive: era președintele comisiei pentru politică economică din Camera Deputaților și avea relații apropiate cu Mircea Ursache, vicepreședintele desemnat de PSD la conducerea Autorității de Supraveghere Financiară. El este cel care, în calitate de președinte al comisiei economice, a avizat pozitiv o modificare a legii, printr-o Ordonanță de Urgență, prin care se alegeau membri neexecutivi ai conducerii ASF.

Cu ajutorul modificării susținute de Tudose a fost posibilă numirea lui Marian Mîrzac, omul lui Carabulea, în conducerea ASF, tocmai pentru a proteja, după cum au demonstrat procurorii, interesele Carpatica Asig.

Mustățea, cureaua de transmisie

Dupa ce a început colaborarea cu Carpatica Asig, Radu Mustățea, fost director la Astra Asigurări, a dezvoltat, potrivit unor foști șefi de la societatea lui Carabulea, o relație de prietenie cu Mihai Tudose. Mustățea a fost desemnat de Carabulea să țină legătura cu Tudose, prin întâlniri în București. Aceleași surse susțin că fostul premier s-a deplasat în câteva rânduri la Sibiu unde a avut întâlniri cu Carabulea.

Mustățea a fost angajat, de Carabulea, consultant strategic al societății Carpatica Asig alături de Dacian Vinereanu și Marian Mîrzac. El avea misiunea de a coafa datele financiare dezastruoase ale Carpatica, dar și rolul de a proteja societatea de asigurări de controalele ASF. Mîrzac a fost promvat în functia de director general Carpatica Asig, iar Mustățea a ocupat un loc în consiliul de administrație al societății.

Pe 7 ianurie 2018 i-am cerut un punct de vedere premierului de atunci Mihai Tudose, pe mailul presa@gov.ro, dar nu am primit niciun răspuns 

În perioada în care Mârzac era director general la Carpatica, ASF a derulat mai multe controale, de care se știa dinainte să ajungă echipa de control la sediul societății. Potrivit surselor noastre, cei doi spuneau în discuțiile interne că Mihai Tudose era unul dintre politicienii care protejau societatea la București.

Lupta pentru controlul ASF

USL discuta, în toamna anului 2012, despre înființarea ASF, entitate care urma să înglobeze cele trei autorități de reglementare și control în domeniul asigurărilor, al pieței de capital și al pensiilor, iar Ilie Carabulea intenționa să-și promoveze oamenii de încredere în conducerea ASF.

Așa că a demarat o intensă activitate de lobby politic în interiorul PNL (gruparea Dan Radu RușanuDaniel Chițoiu - Ovidiu Marian – fost senator de Arad și secretar general al Senatului), dar și în zona PSD („gruparea lui Viorel Hrebenciuc”; cu Mihai Tudose, președintele comisiei economice din Camera Deputaților, cu care dezvoltase o relație personală, dar și cu Mircea Ursache, viitor vicepreședinte ASF).

Marian Mîrzac, directorul Carpatica, era persoana desemnată de Carabulea pentru a fi promovată în funcția de vicepreședinte al ASF, pe domeniul asigurări, deoarece era cel mai bine susținut politic.

În 2008-2009, Mîrzac fusese director în cadrul ANAF, unde a fost promovat de Daniel Chițoiu, șeful de atunci al ANAF, care ocupa în 2013, la momentul constituirii ASF, funcția de ministru al Finanțelor. Rivalul Tudor

Însă, pentru funcția de vicepreședinte ASF pe asigurări gruparea RușanuChițoiu - Hrebenciuc se confrunta cu gruparea din PNL a lui Daniel Tudor, sponsorul PNL Buzău.

Daniel Tudor fusese numit în 2012 președintele Comisiei pentru Supravegherea Asigură- rilor iar acum își vedea pusă în pericol poziția ulterioară de vice pe asigurări al ASF din cauza lobby-ului făcut de Carabulea pentru Mîrzac, conform rechizitoriului din dosarul „Carpatica”.

După înființarea ASF, în toamna anului 2013, Rușanu și gruparea „Carpatica”, din care făcea parte și Tudose, reușesc să-l îndeparteze pe Tudor din conducerea ASF. Tudor fusese ales inițial vicepreședinte ASF, eliminarea lui făcându-se prin intermediul Ordonanței de Urgență din 18 octombrie 2013, prin care s-a redus numărul membrilor conducerii ASF la nouă și s-a introdus experiența minimă de nouă ani. Marian Mîrzac a rămas în continuare membru al conducerii ASF, devenind, în locul lui Tudor, cel mai influent membru în domeniul asigurărilor. În februarie 2014, Mîrzac, Mustățea, Carabulea, Rușanu și toata gruparea Chițoiu din ASF sunt puși sub acuzare de DNA în „dosarul Carpatica”. În mod ciudat, gruparea Daniel Tudor – Crin Antonescu, dar și oamenii din PSD care au făcuseră și ei lobby, adică Tudose și Ursache, sunt lăsați în pace de procurori.

Istoria Ordonanței ASF și rolul lui Mihai Tudose

18 decembrie 2012.

Guvernul adoptă Ordonanța de Urgență 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF. Ordonanța prevedea că ASF este condusă de un consiliul format din 15 membri din care un președinte și trei vicepresedinți pe cele trei domenii de activitate. Condiția de alegere în consiliu se făcea „exclusiv pe baza experienței și calificării profesionale în supravegherea sectorului financiar”. Această condiție făcea imposibilă numirea în conducerea ASF a lui Marian Mîrzac, pentru că nu avea experiență necesară.

Luna februarie 2013.

Ordonanța ASF trece pe la comisia juridică din Camera Deputaților unde este amendată astfel că se introduc mai multe criterii de selecție a membrilor conducerii ASF „exclusiv pe baza experienței profesionale în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 10 ani ”. Consiliul urma să fie format din 15 membri, un președinte plus trei vicepreședinți cum se preciza în Ordonanța 93/2013. Pe baza acestor criterii, Marian Mîrzac nu putea ocupa funcția de membru al consiliului ASF, deoarece el avea atunci aproximativ 8 ani și câteva luni ca experiență.

19 februarie 2013.

Dezbaterea din plenul Comisiilor reunite de Buget, Finanțe și Economică din Camera Deputaților prezidate de Dan Radu Rușanu și Mihai Tudose. Are loc modificarea prin amendamente a Ordonanței ASF. Rușanu prezintă Ordonanța și modificările propuse de cele două comisii. Singurul deputat care intră în polemică cu Rușanu este Vasile Bleotu – PSD, vizibil deranjat de blatul dintre Tudose și Rușanu.

Potrivit înregistrării video a ședinței, aflată pe site-ul Camerei Deputaților, la minutul 42 și 30 de secunde se dezbat modificările la capitolul III al Ordonanței ASF privind selecția candidaților pentru conducerea ASF, organizarea și funcționarea ASF. Rușanu citește propunerile comisiei juridice care prevăd vechimea de 10 ani în activitate. Moment la care intervine pentru prima dată în ședință Mihai Tudose care îi spune lui Rușanu: „Băi, bai… Nu! Trebuie respins! Oprește, frate! Trebuie respins. Respinge-l pe ăsta! Oprește-l pe ăsta! Trebuie dat negativ la primul”. Tudose blochează astfel forma articolului 1 al capitolului III al OUG ASF privind experiența profesională a viitoarei conduceri ASF, făcând posibilă numirea lui Marian Mîrzac în consiliul ASF, care nu avea vechimea necesara de 10 ani.

În final se adoptă un nou amendament prin care se introduce experiența în domeniul financiar, bancar și nebancar (dar nu în „activitate”) cu o vechimea de minim șapte ani pentru conducere și minim cinci ani pentru membri neexecutivi, dar și lărgirea consiliului de conducere al ASF de la 15 la 17 membri. Prin aceste modificări a fost posibilă cooptarea în Consiliul ASF al lui Marian Mîrzac.

Tudose și-a făcut treaba și pleacă

Coform înregistrării ședin ței, la 10 minute după ce se respinge articolul legii ASF privind experiența de 10 ani, Mihai Tudose vorbește la telefon și părasește ședința comună a celor două comisii, Rușanu rămânând să prezideze singur. În baza noilor prevederi, pe 24 Aprilie 2013, Marian Mîrzac este numit membru neexecutiv al ASF.