Ion Iliescu a fost informat în permanență de MApN în zilele de 13 și 14 iunie 1990 cu privire la evenimentele sângeroase care se petreceau pe străzile Capitalei și a aprobat „distribuirea muniției pe subunități și oameni”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori în Dosarul Mineriadei, în care fostul șef de stat este judecat pentru infracțiuni contra umanității alături de membri ai conducerii FSN.

Informația apare consemnată în „Sinteza acțiunilor întreprinse de unitățile M.Ap.N. în zilele de 13 și 14.06.1990”, depusă la Dosarul Mineriadei.

„Din Sinteza (... ) rezultă că, începând cu orele 15:00, președintele Ion Iliescu a tinut permanent legătura cu gl. col. Vasile Ionel și cu generalii din grupa operativă a M.Ap.N, dispozițiile și recomandările dumnealui fiind îndeplinite. De asemenea, în document se mai menționează faptul că distribuirea muniției pe subunități și oameni s-a făcut cu aprobarea lui Ion Iliescu”, se arată în rechizitoriu. În același document se arată că două persoane au fost ucise ca urmare a deschiderii focului din sediul Ministerului de Interne. Este vorba despre victimele Valentin Mocanu și Mitriță Lepădatu.

Împușcat în ceafă

La dosar se află și mărturiile militarilor care se aflau în dispozitivul de la MAI.

„În jurul orelor 19-20 (n.r. - în seara zilei de 13 iunie 1990), căpitanul care se afla cu mine în post, care între timp plecase, s-a întors și a spus că putem deschide focul. Acesta mi-a luat pistolul mitralieră și, după ce a dat ordin soldaților să se depărteze de scări, a tras în plan oblic o rafală la foc automat, de aproximativ 10-15 cartușe, gloanțele lovind tavanul deasupra ușii de acces de la intrarea dinspre Calea Victoriei. După ce s-au tras focurile de armă, manifestanții au fugit de lângă clădire către Calea Victoriei.

[...] După aproximativ 10-15 minute, manifestanții s-au întors aruncând cu diferite obiecte asupra clădirii și au dirijat către clădire un microbuz TV incendiat în care se aflau tuburi de oxigen. În acel moment am deschis focul trăgând mai multe cartușe la foc automat în plafonul de la ușa de acces”, a declarat martorul Mircea Acsintoaiei.

„Prima victimă a fost Mocanu Velicu Valentin (25 de ani) care, în jurul orelor 19:15-19:20, în timp ce se afla în zona Ministerului de Interne, mai precis pe carosabilul dintre clădirea ministerului și părculețul din fața acestuia, a fost împușcată mortal în ceafă”, rețin procurorii.

La scurt timp, un alt tânăr a fost împușcat în gât. „În jurul orelor 20:00, în zona din fața intrării în Casa de Cultură a Ministerului de Interne a fost împușcată mortal victima Lepădatu Mitriță (25 de ani) (...) Victima, care era îmbrăcată într-un costum de blugi și avea buzunarele pline cu gumă de mestecat, fusese împușcată în gât, dar încă mai trăia când a fost urcată în salvare”, se mai arată în actul de sesizare trimis în instanță.

 

Foc de voie!

Alți doi manifestanți, Dragoș Drumea (19 de ani) și Gheorghiță Duncă (40 de ani) au căzut răpuși de gloanțe în zona magazinului Romarta Copiilor, după ce militarii au deschis focul fără a primi ordin.

 

Cine a dat ordin militarilor să deschidă focul

Potrivit informațiilor din rechizitoriu, s-a stabilit că deschiderea focului de avertisment, cu muniție de război, a fost ordonată de gen. Gheorghe Andrița, adjunct al ministrului de Interne și cel mai mare în grad și funcție dintre ofițerii aflați în acel moment în sediul MAI. Andrița a dat ordinul după ce s-a consultat cu ministrul de Interne de la acea vreme, Mihai Chițac.

„În seara respectivă, când noi eram practic asediați în sediul M.I., am luat legătura telefonic cu ministrul Chițac care se afla în sediul I.G.P. și i-am raportat că din ordinul meu începuse să se execute foc de avertisment în sediul clădirii M.I., cu muniție de război pentru a împrăștia manifestanții. Atunci, dl. gen. Chițac a spus că este regulamentar acest lucru. După această discuție cu dl. gen. Chițac, executarea focului de avertisment s-a continuat, având în vedere că față de convorbirea avută cu ministrul eu am înțeles că avem acordul sau aprobarea dânsului pentru continuarea focului de avertisment”, arată Gheorghe Andrița în declarația dată în fața procurorilor.

În dosarul Mineriadei, anchetatorii susțin că atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990 și a avut drept consecințe moartea prin împușcare a patru persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a 1.388 de persoane și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1.250 de persoane. Represiunea autorităților, potrivit Parchetului General, a continuat și pe 14 și 15 iunie 1990, printr-un „atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii”.

 

Parașutiștii au tras la întâmplare

„Parașutiștii au format un cordon la intersecția Calea Victoriei cu bdul Mihail Kogălniceanu, iar manifestanții s-au regrupat, blocând spațiul dintre mag. Delta Dunării și mag. Romarta Copiilor cu tomberoane. De aici au continuat să arunce cu sticle incendiare și pietre asupra militarilor, care, fără să mai aștepte vreun ordin, au executat în mod repetat focuri de avertisment, la întâmplare, gloanțele lovind inclusiv zidurile clădirilor din zonă. În aceste condiții, au fost ucise prin împușcare victimele Drumea Dragoș și Duncă Gheorghiță”, rețin procurorii în rechizitoriu.