CCR: Răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară revine în primul rând statului - MOTIVARE

Curtea Constituţională a României (CCR) subliniază, în motivarea deciziei prin care a admis, parţial, sesizarea privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Statutului judecătorilor şi procurorilor, că răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară revine în primul rând statului, care se poate îndrepta ulterior numai împotriva magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, transmite Agerpres.

„Legiuitorul trebuie să adopte o reglementare care, pe de o parte, să acopere toate domeniile dreptului, alegerea sa neputând viza, în mod selectiv, unul sau altul dintre aceste domenii, astfel cum pare a rezulta din noua formulă redacţională a art.96 alin.(4) din Legea nr.303/2004, iar, pe de altă parte, să releve o îndepărtare deosebit gravă de la exigenţele legii, însoţită de o anumită gravitate/intensitate a încălcării astfel realizate. Nu în ultimul rând, Curtea subliniază faptul că răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară incumbă în primul rând statului, care se poate îndrepta numai împotriva magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă pentru a-şi recupera sumele de bani deja plătite, răspunderea patrimonială a acestuia fiind, aşadar, una subsidiară şi indirect”, se arată în motivarea CCR.

Conform documentului, la definirea erorii judiciare au fost preluate considerentele dintr-o decizie anterioară a CCR, care însă că nu corespund unei opere de legiferare.

„Curtea nu poate să se substituie legiuitorului în sensul de a oferi expresia normativă exactă a erorii judiciare, în schimb, îi poate stabili elementele structurale, astfel cum a procedat în decizia antereferită. Legiuitorului îi revine, în schimb, obligaţia de a stabili, din punct de vedere normativ, ipotezele pe care le consideră a fi erori judiciare. (...) Curtea constată că legiuitorul nu s-a preocupat să dea o valoare normativă corespunzătoare considerentelor din decizia Curţii Constituţionale, ci s-a mărginit să le preia tale quale în cuprinsul legii”, se precizează în motivare.

Vreme crâncenă în ziua alegerilor. Estimările ANM pentru duminică

WhatsApp, două modificări revoluționare. Experiența utilizatorilor se schimbă radical

CCR a mai reţinut că o legea este adoptată pentru a fi aplicată, nu pentru a conţine principii generale, iar ulterior să se adopte o altă reglementare care să le concretizeze, iar aceasta ar trebui să fie şi abordarea cu privire la eroarea judiciară.

„Referirile din forma propusă pentru art. 96 alin.(4) din Legea nr.303/2004 la Codul de procedură penală, Codul civil şi Codul de procedură civilă sunt la fel de generale, neputându-se cunoaşte care dintre încălcările normelor de drept material sau procesual produc vătămări grave ale drepturilor/libertăţilor persoanei. În acest context, legiuitorul trebuie să detalieze cu privire la normele care pot da naştere unor asemenea vătămări şi să stabilească nivelul de intensitate al încălcării pentru a evita reluarea judecării unei cauze, soluţionate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În caz contrar, s-ar aduce atingere autorităţii lucrului judecat şi, implicit, securităţii raporturilor juridice element component al securităţii juridice prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie”, mai arată CCR.

CCR a admis parţial, pe 19 aprilie, sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.