Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Moldovei invită iubitorii de artă să descopere lumea fabuloasă a picturii artistului basarabean Mihail Grecu.

Vernisajul expoziției „Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă”, prima retrospectivă dedicată celui mai mare artist basarabean, a avut loc la 20 aprilie. Expoziția reconstituie ansamblul demersurilor artistice ce caracterizează opera unui pictor poate mai puțin cunoscut publicului românesc, dar foarte cunoscut și apreciat în lume.

Expoziția pune în valoare caracterul inovator al creației pictorului Mihail Grecu (1916-1998), personalitate artistică ce s-a dedicat consecvent înnoirii limbajului plastic. Cele 72 de lucrări selectate din colecţia Muzeului Național de Artă al Moldovei ilustrează dinamica unui discurs pictural de o copleșitoare intensitate artistică dezvoltat pe parcursul mai multor etape distincte.

Experimente plastice

Prima etapă de creație (anii ’40 – ’50) se caracterizează prin aplecarea asupra raporturilor valorice de umbră și lumină, de spațialitate, urmând principii estetice deprinse de la vechii maeștri; cea de a doua etapă (sfârșitul anilor ’50 – anii ’60) se face ecoul preocupărilor de factură postimpresionistă, remarcânduse prin luminozitate și recursul la acorduri cromatice pure.

În anii ’70, lucrările lui Mihail Grecu, ancorate într-o realitate obiectivă, căpătă o tulburătoare profunzime. Pictorul se dedică experimentelor plastice, recurgând la o serie de materiale mai puțin specifice picturii de șevalet (bitum, pigmenți, vopsele și lacuri industriale, pulbere de bronz și argint, vopsele spray etc.) prin care reușește să contureze un univers artistic și spiritual bine individualizat.

Identitatea unui artist

Născut la 22 noiembrie 1916 în satul Faraonovka, județul Starokazacie, din sudul Basarabiei, Mihail Grecu şi-a început studiile superioare de specialitate în perioada interbelică la Academia de Arte Frumoase din București. Aici frecventează atelierele lui Francisc Șirato și Nicolae Dărăscu.

În 1940, după anexarea Basarabiei de Uniunea Sovietică, părăsește Bucureștiul și revine la Chișinău, unde își continuă studiile la Școala de Arte Plastice sub îndrumarea profesorului Moisei Gamburd, cunoscut pictor și excepțional desenator, format la Academia de Arte Frumoase din Bruxelles.

În timpul celui de-al Doilea război Mondial Mihail Grecu lucrează ca fochist de locomotive într-un depou din Uralsk, oraș situat în spatele frontului, continuând să picteze în ciuda condițiilor deosebit de grele („Maternitate”, creată în 1943, rămâne una din operele de căpătâi ale artistului). Ulterior, Grecu s-a impus ca formator de școală, reușind, astfel, să-și lase amprenta asupra mai multor generații de artiști din Moldova.

Originalitatea limbajului artistic, libertatea nelimitată și esențializarea expresiei formale se manifestă atât în lucrările care preiau ecouri ale postimpresionismului, cât și cele inspirate din estetica artei populare, generând o nouă concepție, conform căreia lumea obiectelor este însuflețită și umanizată prin propriile impulsuri interioare.

 

Experimente

Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei, face o descriere cuprinzătoare a carierei lui Mihail Grecu în catalogul expoziției, editat de Muzeul Național de Artă al Moldovei: „De-a lungul carierei sale, Mihail Grecu, fiind o puternică individualitate artistică și o fire inovatoare, și-a impus cu o consecvență ieșită din comun cercetările plastice, manifestându-se ca lider și formator de școală, reușind astfel să domine formarea mai multor generații de artiști din Moldova.

Fiind un profund gânditor și un strălucit cercetător al materiei vizuale, cu un bogat arsenal de mijloace de expresie plastică, a reușit să creeze opere de o copleștitoare intensitate artistică.

Atât operele realizate în prima etapă de creație (anii ’40-’50), orientate către raporturile valorice de umbră și lumină, de spațialitate, conform principiilor estetice ale vechilor maeștri, cât și cele realizate în cea de a doua etapă (sfârșitul anilor ’50-anii ’60), unde tendințele stilistice au fost dominate de luminozitate și de acorduri cormatice pure, ecouri ale postimpresionismului sau cele realizate cu elemente din estetica artei populare, au dominat mediul artistic din Moldova, cât și din întreg spațiul fostei URSS, prin elementul originalității limbajului artistic, libertatea nelimitată și esențializarea expresiei formale.

Parcurgând intens procesul cercetărilor artistice bazat pe tradiție, pe valorile existente, cu mijloace moderne de expresie artistică, el generează o nouă concepție despre lume, unde lumea obiectelor este însuflețită și umanizată prin propriile impulsuri interioare. (...)”, spune directorul Muzeului Național de Artă de la Chișinău.

Dacă e miercuri, intrarea este liberă

Curatorul expoziției de la Muzeul Național de Artă al României este Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei. Expoziția, care beneficiază și de un catalog excepțional, se poate vizita miercuri - duminică, între orele 10.00 - 18.00, până la data de 10 iunie. Accesul în expoziție se face prin Strada Știrbei Vodă nr. 1-3, iar prețul biletului de acces este de 10 lei. În prima miercuri din fiecare lună, accesul este gratuit.