Academicianul Gheorghe Vlăduțescu îi dă în judecată pe Mădălin Hodor și Vladimir Tismăneanu.

În urma publicării în Revista 22 a listei „colaboratorilor” aflați în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securității Statului care se ocupa de urmărirea emigrației românești, angajați ai Direcției Cercetare a CNSAS au sesizat printr-un Memoriu Colegiul Consiliului.

Potrivit surselor Evenimentului zilei, ei îl acuză pe autorul articolului publicat în „22”, sub titlul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității”, Mădălin Hodor, că a încălcat Codul de etică a funcționarilor publici. Concret, acesta a semnat articolul fără să precizeze că nu o face în calitatea de angajat al CNSAS, ceea ce ar contraveni articolului 9 din Cod, care spune: „Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii”.

Autorii Memoriului susțin că Hodor nu a avut aprobarea conducerii abia instalate la CNSAS și că ar fi profitat de poziția sa de cercetător la Direcția Investigații a instituției pentru a obține listele cu cele 200 de nume neanonimizate, ceea ce contravine legii. Ei spun că prin gestul său, autorul articolului a adus un grav prejudiciu de imagine instituției la care lucrează.

 

Gheorghe Vlăduțescu are Decizie de necolaborare cu Securitatea

Filozoful Gheorghe Vlăduțescu (foto), care apare pe lista „colaboratorilor ” la poziția 192 cu calitatea de „filolog” la Universitatea București, a declarat că îl va da în judecată pe Mă- dălin Hodor, dar și pe Vladimir Tismăneanu care, după apariția articolului pe 12 aprilie în „22”, l-a atacat pe Facebook. Gheorghe Vlăduțescu ne-a declarat că se va folosi în instanță de Decizia de necolaborare cu Securitatea pe care a obținut-o de la CNSAS în 2007. Ne-a mai spus că în Occident a ieșit în anii 1971- 1972.

Născut la Cărbunești, județul Gorj, în 1937, Gheorghe Vlăduțescu este academician din 1999, profesor universitar din 1990, șeful catedrei de „Istoria filosofiei și filosofia culturii”. Titular al cursului „filosofie greacă”. Doctor în filosofie, din 1971, cu teza „Inducția aristotelică”, l-a prins revoluția din 1989 conferențiar la Universitatea din București. În anul 2000 a fost ales la „Academie des Sciences des Arts et des Lettres” din Paris.

 

Tismăneanu despre „tragedia lui Gheorghe Vlăduțescu”

Academicianul Vlăduțescu îi reproșează lui Tismăneanu mai multe postări pe Facebook. În una dintre ele, stă scris: „Securitatea mai făcea și greșeli: Am citit lista cu cele două sute de nume. Am recunoscut câteva, n-aș zice că am fost consternat. Despre unii știam. Dar este amuzant să vezi că fostul rector al Universității din București, răposatul sociolog Ioan Mihăilescu și actualul academician, istoricul filosofiei Gheorghe Vlăduțescu sunt acolo trecuți drept filologi.(…) . În rest, despre Academia Română nu pot spune decât că pare să fi devenit un fel de ultim refugiu al securiștilor. Pop, Berindei, Vlăduțescu și câți alții!”.

Într-o altă postare, Vladimir Tismăneanu a revenit: „Tragedia lui Gheorghe Vlăduțescu: Pornise, îmi spunea regretata Florica Neagoe, curat. Era cumnat cu ateistul Aurelian Tache, intrase într-un clan care o includea pe Maria Voinea. Se îmbăta împreună cu de-alde Boboc și Cazan. Scria despre personalism, dar accepta să fie colaborator al Securității. L-am avut profesor, știa bine filosofia greacă. Prelegerile sale erau libere de poncife. Putea fi un filosof, a ales altfel...”.

Un exemplu despre cum racola DIE

În 2012, jurnalistul Victor Roncea a publicat, pe roncea.ro, Decizia pe care soția lui Andrei Pleșu, unul din liderii GDS, Catrinel Pleșu, a primit-o de la CNSAS În 2011. O publicăm deoarece se referă la colaborarea cu DIE (CIE), exact cum este și în cazul celor din lista publicată de Mădălin Hodor. CNSAS i-a dat lui Catrinel Pleșu decizie de necolaborare, deși a consemnat că „a fost recrutată de către Direcția Generală de Informații Externe, în perioada în care urma să-și continue studiile de limbă și literatură engleză în Anglia. A avut numele conspirativ Maria”.

Dan Andronic a deconspirat autorii „morali” ai „dezvăluirii” făcute de Mădălin Hodor

Jurnalistul Dan Andronic a făcut, ieri, pe Facebook, noi dezvăluiri despre listele cu „colaboratori” ai Securității-spionajului extern, publicate de angajatul CNSAS Mădălin Hodor în Revista 22:

„Noi informații despre listele cu „colaboratori” ai Securității - spionajul extern, publicate de Revista 22.

1 La CNSAS s-a declanșat o anchetă internă, întrucât sunt indicii temeinice că s-au săvârșit niște infracțiuni.

2 În privința modului în care s-au scos documentele din CNSAS am următoarele date certe:

●în 22 februarie, Mădălin Hodor a făcut cerere de acreditare ca cercetător cu o temă legată de Istoria spionajul românesc, perioada 1939-1989;

● în 7 martie, înainte de aprobarea cererii de către Colegiul CNSAS a cerut fotocopii după unele dosare, inclusiv cele publicate în Revista 22, deci știa exact ce caută!;

● în 13 martie primește aprobarea acreditării sale;

● în 15 martie primește fotocopii, dar ele sunt anonimizate, adică o mare parte din numele prezente sunt șterse; profitând de schimbarea conducerii CNSAS și incertitudinea care domnește într-o instituție în asemenea momente, Mădălin Hodor face presiuni, invocând calitatea de funcționar al CNSAS și obține noi copii, neanonimizate;

● 12 aprilie, le obține și le publică în Revista 22.

3 Din investigațiile pe care le-am făcut pe tema autorilor „morali” ai acestei golănii s-au detașat următoarele nume:

● Gelu Voican-Voiculescu, fostul mentor al lui Mădălin Hodor, a făcut în 1989-1990 o grămadă de copii după documente din Arhiva DIE/ SIE fiind însoțit și îndrumat în această acțiune de fostul șef DIE Doicaru. Un scandal pe această temă ar fi servit acoperirii Dosarului Revoluției.

● liderii GDS care au încercat să influențeze alegerile la Academia Română prin publicarea unor informații compromițătoare la adresa lui Ioan Aurel Pop, deși Mădălin Hodor știa că acesta primise o adeverință de necolaborare cu Securitatea încă din 2009! Acestea sunt faptele, aștept răspunsul oficial al CNSAS și o să dezvălui mai multe.

P.S. Victor Roncea face o observație interesantă: pagina 2 care lipsește din document și despre care Hodor spune că nu a fost predată de SIE conține persoane al căror nume de familie începe cu A și B. Să fie vorba de Blandiana, Ana Blandiana, se întreabă Victor Roncea...”, a scris Dan pe pagina sa de Facebook.

 

„Ingineria” lui Hodor, prezentată de un fost membru al Colegiului CNSAS

 

Încrederea publicului în corectitudinea și neutralitatea politică a CNSAS au fost afectate de scandalul ce l-a vizat pe proaspătul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, consideră Florin Abraham, membru al Colegiului Consiliului până la sfârșitul lunii martie, într-o scrisoare deschisă. „Întreaga desfășurare a faptelor, mai ales presiunile dlui Hodor asupra colegilor săi pentru eliberarea de fotocopii după documentele din arhiva CNSAS, arată că scopul lui inițial a fost, prin încălcarea Statutului funcționarului public, să se implice în alegerile pentru conducerea Academiei Române, în scopul compromiterii dlui Acad. Ioan Aurel Pop”, spune Florin Abraham.

El le descrie noilor membri ai Colegiului CNSAS mecanismul folosit de Mădălin Hodor pentru a pune mâna pe lista celor 200:

„În 15 martie a.c. am fost informat de angajați ai Serviciului Cercetare-Publicații asupra presiunilor din partea dlui Mădălin Hodor pentru eliberarea unor fotocopii după mai multe documente, inclusiv o listă cu mai multe persoane pe care se regăsea numele dlui Acad. Ioan Aurel Pop, candidat la președinția Academiei Române. Răspunsul meu a fost următorul: „Este de competența Colegiului să analizeze modul în care va folosi dl. Hodor informațiile obținute din arhivă. Să vedem care vor fi faptele și atunci Colegiul se va pronunța, cred. Însă, în virtutea obligațiilor pe care le aveți trebuie să respectați toate procedurile CNSAS. Deoarece dl. Hodor a făcut o cerere de eliberare fotocopii după documente în calitate de cercetător extern, nu în calitate de angajat al instituției, trebuie să respectați ordinea de primire a solicitărilor din partea cercetătorilor, iar atunci când îi vine rândul să prelucrați și cererea lui. Altfel, trebuie să facă o cerere la Colegiu, care poate aproba, motivat, astfel de solicitări. În al doilea rând, plecând de la cererea de acreditare (temă și persoane aprobate), să respectați întocmai procedura de anonimizare a informațiilor din documentele solicitate”.

Până la plecarea mea din Colegiul CNSAS am fost informat asupra presiunilor continue ale dlui Hodor pentru a primi fotocopiile solicitate. Cu fiecare ocazie le-am transmis funcționarilor de la Serviciul Cercetare că, indiferent de presiunile asupra lor, singura lor apărare constă în aplicarea deplină a regulilor ce guvernează funcționarea CNSAS.

b. După cum se poate lesne dovedi, dl. Hodor cunoștea informațiile despre U.M. 0225 din exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul Direcției Investigații, nu ca urmare a activității de cercetător extern. Solicitarea de acreditare din 22 februarie a.c. cu titlul „Istoria spionajului românesc de la Al Doilea Război Mondial la Revoluția din Decembrie 1989” avea scopul de a furniza o acoperire legală pentru scoaterea de documente din CNSAS care să poată fi publicate în presă. În 13 martie a.c. dl. Mădălin Hodor a luat la cunoștință de aprobarea cererii de acreditare și condițiile în care poate avea acces la documentele din arhiva CNSAS.

c. Însă, încă înainte de a fi primit înștiințarea oficială de aprobare a acreditării, în 7 martie a.c. dl. Mădălin Hodor a depus o cerere de eliberare de documente în baza acreditării menționate anterior (inclusiv documentele publicate în revista 22). Este important de precizat, din perspectivă legală, că dl.Hodor nu a fost programat la sala de lectură pentru consultarea documentelor solicitate pentru o cercetare în interes propriu (așa cum se întâmplă cu ceilalți cercetători), ci întregul demers de cercetare l-a realizat în timpul orelor de program, fiind plătit din bani publici pentru un interes privat. Acest lucru este foarte ușor demonstrabil prin verificări interne ale direcțiilor de specialitate ale CNSAS.

d. De o gravitate extraordinară este următorul fapt: deoarece, respectând Regulamentul de anonimizare, Serviciul Cercetare a anonimizat numele care nu au făcut obiectul cererii de acreditare, cu de la sine putere dl. Mădălin Hodor a solicitat și obținut foarte rapid, profitând de statutul de angajat al CNSAS, fotocopii neanonimizate, care au și fost ulterior publicate în revista 22.

e. Cu toate că dl. Mădălin Hodor s-a angajat prin solicitarea de acreditare să respecte prevederile Legii nr.677/2001 pentru protecția datelor cu caracter personal, obligația reiterată și prin înștiințarea de aprobare a acreditării, acesta nu a respectat obligația de notificare către niciuna din persoanele menționate în conținutul articolului publicat în revista 22 în 12 aprilie a.c.

f. În solicitarea de acreditare dl. Hodor (inclusiv în scrisoarea de intenție atașată), în baza căreia a creat aparența de legalitate pentru obținerea fotocopiilor, a menționat dorința de a realiza un „studiu istoric”. Or, ceea ce a publicat dl. Hodor în Revista 22 nu îndeplinește condițiile științifice minimale pentru a putea fi denumit „studiu istoric”. Articolul este un melanj pernicios între informații de natură istorică și opinii proprii privind opțiunile politice ale mai multor persoane. Nu poate oferi dovezi care să justifice, din perspectiva practicii CNSAS, calitatea de „colaborator” a dlui Acad. Pop. Dlui Hodor îi convine să spună că este „consilier superior CNSAS” când lansează atacuri la persoană, dar pare a uita modul de lucru cotidian al instituției, în sensul rigorilor legale la care trebuie să se supună.