Întotdeauna, în ultimii 28 de ani, salariile ofițerilor și subofițerilor din Ministerul de Interne au fost mici în raport cu cele ale procurorilor sau judecătorilor. Mă refer la polițiștii operativi, cei care au o contribuție importantă în fi ecare dosar de cercetare penală. Din nefericire, în păcatul marii corupții cad șefi i polițiștilor, care ajung să coordoneze rețele periculoase de infractori. Recentul caz de la Timișoara, în care fostul șef al IPJ Timiș a fost trimis în judecată, e ultimul exemplu.

În ultimii ani, când Statul a pus accent puternic pe lupta împotriva corupției, diferența de salarizare este extrem de mare: de la 3.000-4.000 de lei (net, cu sporuri) la 12.000- 14.000 de lei, cât încasează un procuror sau un judecător. Acesta este un motiv des invocat de polițiștii care prind hoți, criminali, descoperă afaceri ale unor boși din politică sau din administrație, atunci când vorbesc de „oile negre” ale instituției, care se lasă mituite sau intră în afaceri cu infractorii.

Paznici la restaurante

Cu ani în urmă, am scris despre polițiști care, pentru a-și rotunji veniturile ca să trăiască decent, au găsit de cuviință să-și găsească un al doilea serviciu. Unii au găsit activități care să nu-i facă incompatibili cu statutul lor de apărători ai legii și au primit aprobarea superiorilor. Alții, însă, au ales să se facă bodyguarzi! Prin anii 1999 – 2000, polițiști din trupele de intervenție ale MAI s-au angajat ca bodyguarzi în localurile patronate de niște inși cu rude în lumea interlopă. Cică asigurau liniștea și ordinea publică în incintele unde, de multe ori, se lăsa cu cafteli serioase între clanuri.

„Mascații” au câștigat bani frumoși până au prins de veste șefii lor din Poliție, care i-au luat la întrebări și cercetări. Nu s-a dovedit că oamenii încălcaseră granița dintre lege și infracțiune, ci doar – mărturiseau ei - că se simțeau umiliți să muncească și să fie plătiți de patroni cu neamuri dubioase, să asiste la chiolhanuri unde maneliștii și lăutarii erau acoperiți cu bani.

Polițist la Interpol, devenit ucigaș

Îmi amintesc de un caz, pe care l-am publicat în 1992, în revista de weekend a ziarului Tineretul liber. Nu am să dau numele polițistului și al protagoniștilor, fiindcă povestea s-a sfârșit urât, cu omor și pușcărie, iar azi cred că polițistul și-a ispășit pedeapsa. Vă spun, însă, că ancheta judiciară a fost coordonată de celebrul procuror, azi avocat, Marian Nazat. Prin rechizitoriu, tânărul procuror de atunci (29 de ani) a probat temeinic că polițistul D.T., să-i zicem „Doru”, nu a acționat în legitimă apărare când a comis omorul prin împușcare. A consemnat, însă, că inculpatul se afla sub stăpânirea unei puternice stări de tulburare sub imperiul căreia a acționat. Procurorul Nazat nu-i găsea astfel o circumstanță atenuantă ci, respectând legea, dădea judecătorului posibilitatea să cântărească corect faptele când va da sentința.

Cine era polițistul și cum a ajuns el să omoare un om? Doru era subofițer în cadrul Biroului Național Interpol, din cadrul IGPR. Avea 30 de ani și o activitate interesantă. Pentru că și atunci leafa era mică, iar tentațiile vieții, sub efectele privatizării, erau mari, polițistul și-a mai găsit un job. Fără să raporteze nimic comandantului, Doru s-a angajat bodyguard întrun restaurant din București, în vara anului 1991. Era posesor de armă de serviciu, pe care o purta permanent, deci un bun paznic pentru patron. Lucrurile au mers bine câteva luni.

Într-o seară, Doru a rezervat un separeu pentru a-și sărbători sora și cumnatul, recent căsătoriți. La un moment dat, în restaurant au intrat doi cunoscuți deai polițistului, frații „George” și „Mihai” S. Doru i-a invitat să stea la un pahar de vorbă întrun alt separeu. Din cauza băuturii, discuțiile s-au încins și au degenerat. Martorii au declarat anchetatorilor că au văzut cum Doru, la ieșirea din separeu, i-a dat o palmă prietenească după ceafă lui Mihai, apoi a intrat în incinta unde se aflau sora și cumnatul.

Mihai s-a simțit jignit și și-a convins fratele să-l însoțească în separeul în care se distra Doru ca să-i dea o lecție. În mână avea o sticlă de băutură. Cu ea l-a lovit în cap pe Doru. S-a iscat o încăierare, în timpul căreia agentul de la Interpol a scos pistolul și a tras în Mihai, punându-l la pământ. George a vrut să fugă, însă glonțul pistolului i-a străpuns spatele în zona plămânului.

S-a creat panică în local, au fost anunțate Poliția și Salvarea. Răniții au fost duși la spital, iar Doru, în arestul colegilor săi de la Capitală. Peste 20 de zile, George avea să moară în spital. Fratele său, Mihai, cel care-l atacase pe Doru, a scăpat cu viață după tot atâtea zile de spitalizare.

 

Șeful IPJ Timiș dădea consultanță contra cost unui bogătaș rom

Timp de trei ani, procurorii DNA Timișoara au lucrat la un dosar cu implicații grave. Zilele trecute, dosarul a fost înaintat instanței, cu 16 persoane trimise în judecată din cele 89 anchetate (50 de polițiști și 39 de civili). Anchetatorii au stabilit că șefii IPJ Timiș - comandantul, un adjunct și doi șefi de servicii - ofereau, contra cost, consultanță celui mai bogat rom din Lugoj, Iulian Boț „Viscol”. Cu ordin de la comandant, care le-a spus „Viscol e omul meu”, ofițerii l-au învățat pe Boț cum să facă evaziune fiscală de peste 1 milion de euro, astfel încât să scape de efectele legii. În timpul anchetei s-a descoperit că Sorin Munteanu, fostul șef al IPJ Timiș, a continuat să ia șpagă și să facă intervenții pentru protejatul său Boț, inclusiv în perioada în care era anchetat pentru alte fapte de corupție, iar ca să scape de interceptări l-a invitat pe rom la el acasă, unde discuțiile erau purtate cu telefoanele mobile închise.