Aleasă timp de șapte ani consecutiv „cea mai puternică femeie în lume”, Angela Merkel își încheie cariera politică în baston.
Membrii Partidului Social Democrat (SPD) au pus capăt crizei politice din Germania, care se prelungea de cinci luni, votând în favoarea unei mari coaliții cu Uniunea Creștin Democrată (CDU) a Angelei Merkel și aliații acesteia, creștin socialii din Bavaria (CSU). Date fiind controversele care au măcinat rândurile SPD, votul a fost unul destul de tranșant, cu 66% pentru intrarea la guvernare și 34% împotrivă.
Totuși, în 2013, când social democrații au organizat un vot asemănător, acesta a fost de 75% în favoarea unei mari coaliții. „Acum avem claritate”, a declarat Olaf Scholz, liderul interimar al SPD, reporterilor. „SPD va intra la guvernare.” Circa 78% dintre cei peste 460.000 de membri de partid au participat la acest vot prin corespondență, ale cărui rezultate au fost numărate la sediul SPD din Berlin în condiții de strictă securitate.
Votul a fost rezultatul unor dezbateri de luni de zile care au zguduit SPD și mai mult, după ce în septembrie trecut această formațiune obținuse cele mai proaste rezultate din istoria sa. Aceste frământări interne l-au împins și pe președintele său, Martin Schulz, să demisioneze. Tineretul Social-Democrat, condus de energicul Kevin Kühnert (28 de ani), a dus într-adevăr o campanie agresivă împotriva intrării SPD la guvernare, pentru a nu împărtăși soarta socialiștilor francezi.
Angela Merkel a trebuit să facă numeroase concesii dureroase în favoarea SPD, pentru a-i convinge pe membrii acestuia să intre la guvernare. Cea mai usturătoare a fost cedarea ministerului-cheie al Finanțelor, cel care a fost ocupat până acum de Wolfgang Schäuble, mâna dreaptă a lui Merkel. Trecerea Finanțelor Germaniei (țara cu cea mai puternică economie din UE) în mâinile unui social-democrat amenință să răstoarne întreaga politică de austeritate, pe care Schäuble s-a străduit să o impună la nivel europen.
Alte posturi „grele” cedate social-democraților de Merkel, care a făcut tot posibilul pentru a obține al patrulea mandat de cancelar, sunt Ministerul Muncii sau Ministerul Justiției. Efectul bizar al acestor cedări a fost că SPD a continuat să scadă în sondaje, ajungând în prezent la o cotă de 15% (față de 20% în septembrie 2017), ceea ce l-a împins pe locul trei în Germania.
Formațiunea eurosceptică și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) – înființată în 2012 - după ce a înregistrat în toamnă marele succes de a pă- trunde în Parlament, reușește acum să devină a doua forță politică a țării (urcând în sondaje până la 16%, dublu față de alegerile din septembrie) și principala forță de opoziție.
Blestemul imigranților
Noul guvern este programat să intre în funcție pe 14 martie, când Parlamentul german (Budestagul) o va alege mai mult ca sigur pe Angela Merkel drept cancelar. Al patrulea său mandat va fi unul marcat de slăbiciune. O slăbiciune al cărei prim semn a fost dat de rezultatele proaste din alegerile de acum cinci luni (32,9% față de 41,5% în 2013), când Merkel a plătit pentru uzura la putere, dar mai ales pentru catastrofala decizie din vara lui 2015, de a deschide porțile Germaniei (și ale Europei) pentru un val masiv de imigranți. O slăbiciune accentuată de cedările grele făcute pentru a convinge SPD să intre la guvernare. Și, în fine, o slăbiciune agravată de nemulțumirile din propriul partid și din cel al aliaților săi, Uniunea Creștin Socială din Bavaria. Pentru că poate cel mai dureros sacrificiu al lui Merkel a fost să lase puternicul Minister de Interne în mâna colegului său de la CSU, Horst Seehofer, un opozant al imigrației masive. Ciocnirile acestuia cu social-democrații, care pledează dimpotrivă pentru deschiderea granițelor, vor provoca scântei în viitorul guvern. Un guvern despre care numeroase voci de observatori politici afirmă că va fi incapabil să-și ducă mandatul până la capăt.
Recomandările noastre
