Avocatul Poporului a transmis un punct de vedere către Curtea Constituțională prin care arată că pensionarea la vârste diferite între femei și bărbați produce o discriminare în sistem.
„Prevederile art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituționale, în sensul că discriminează femeile, în raport cu bărbații, funcționari publici, al căror raport de serviciu încetează la o vârstă mai înaintată. Acesta este punctul de vedere al Avocatului Poporului formulat în Dosarul nr. 857/2019, aflat pe rolul Curții Constituționale a României.
În punctul de vedere trimis CCR, Avocatul Poporului a arătat, între altele, că, prin Hotărârea CJUE, din 18 noiembrie 2010 pronunţată în cauza C 356/09 s-a stabilit că o reglementare națională care, pentru a promova accesul persoanelor mai tinere la piața forței de muncă, permite unui angajator să concedieze salariații care au dobândit dreptul la pensie pentru limită de vârstă, în condițiile în care femeile dobândesc acest drept la o vârstă cu cinci ani mai mică decât vârsta la care bărbații dobândesc același drept, constituie o discriminare directă pe criterii de sex, interzisă de Directiva 76/207/CEE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în sensul că o politică generală de concediere care presupune concedierea unei salariate doar pentru motivul că a atins sau a depășit vârsta de la care aceasta are dreptul la pensie pentru limită de vârstă, care, potrivit legislației naționale, este diferită pentru bărbați și pentru femei, constituie o discriminare pe criterii de sex, interzisă de Directiva 76/207/CEE. Din alte hotărâri pronunțate de către CJUE în alte cauze, a rezultat că statelor membre le este permis să stabilească vârste de pensionare diferite pentru femei şi bărbaţi, însă o reglementare cum este şi cea din art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevede încetarea automată a raportului de muncă la împlinirea vârstei de pensionare, diferită în funcţie de sex, constituie discriminare directă de legislația comunitară, precum şi de Protocolul 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Avocatul Poporului mai constată că vârsta standard de pensionare este motiv de concediere. Or, vârsta standard de pensionare este diferită pentru femei în comparaţie cu bărbaţii. În cazul de faţă, vârsta la care protecţia împotriva concedierii a încetat este inseparabil legată de genul angajatului. Prin urmare, se produce o discriminare directă, care se produce atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil, pe criteriul de sex, decât este, a fost sau va fi tratată într-o situaţie comparabilă – art. 2 alin. (1) din Directiva 2002/73/CE. Scopul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este şi reglementarea circumstanţelor în care angajaţii pot fi concediaţi. Or, din această perspectivă femeile şi bărbaţii între 63-65 de ani sunt într-o situaţie comparabilă sub aspectul dreptului la muncă în condiţii de egalitate. Pensionarea femeii la o vârstă diferită faţă de bărbat nu poate fi atributul exclusiv al voinţei angajatorului. Pensionarea femeii la o vârstă diferită de bărbat trebuie să fie atributul voinţei exclusive a femeii. Femeia, privită în mod individual, este în poziţia de a cântări dacă pensionarea la o vârstă mai redusă decât a bărbatului constituie, în cazul ei, o măsură afirmativă sau, dimpotrivă, o discriminare directă.
Întreaga argumentație cuprinsă în Punctul de vedere al Avocatului Poporului poate fi consultată pe site-ul instituției, la secțiunea „Contencios constituțional” – „Puncte de vedere formulate de Avocatul Poporului în sensul neconstituționalității textelor legale criticate”, arată Avocatul Poporului.
Recomandările noastre
