Criza forței de muncă din România se tratează, cel puțin în parte, cu pensionarii. Statisticile oficiale arată că peste 150.000 de vârstinci au în acest moment statutul de angajați, pe lângă cel de pensionar.

Situația nu mai e deloc o necunoscută, dacă ne gândim la milioanele de români, majoritatea lor tineri, care au luat calea străinătății, în căutarea unei vieți mai bune. 

Țara însă are nevoie de forță de muncă, iar aceasta e tot mai greu de găsit. Un recent raport al Casei Naționale de Pensii, citat de portalul www.ziarulromanesc.de, arată că numai în ultimul an și-au făcut formele de angajare 10.000 de persoane care au și statutul de pensionar.

Pe de altă parte, se mai știe și că numărul total al vârstincilor care sunt angajați în diverse domenii ajunge la 158.000, potrivit aceleiași surse de informație.

Ceea ce însă unora încă li se pare ciudat ca un pensionar să muncească nu coincide însă cu intenția autorităților, tocmai de a încuraja, în viitor, munca la vârste înaintate. 

Ne uităm așadar la Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice, descoperind exact acest mod de gândire. 

Și nu este doar un moft sau o modalitate de a-ți ocupa timpul, dacă ești pensionar. Dimpotrivă, faptul în sine, de-a te angaja și după ce ai ieșit la pensie, va fi o necesitate stringentă. Aceea de a-ți asigura pâinea, în condițiile în care tocmai autoritățile preconizează că sistemul de pensii nu va putea asigura un trai decent.

 “Pe viitor, se preconizează că venitul suplimentar din muncă va deveni mai important pentru populaţia în vârstă, deoarece se estimează că rolul sistemului de pensii de a furniza venituri populaţiei vârstnice din România va scădea, atât în ceea ce priveşte acoperirea populaţiei, cât şi nivelul pensiilor. 

Munca la vârste înaintate trebuie deci să fie încurajată, deoarece rezultatele pot fi pozitive, atât pentru cei în cauză, respectiv pentru creşterea economică a României. 

În timp ce necesitatea unei vieţi active mai lungi nu este încă universal acceptată de societatea românească, unele segmente ale populaţiei au o atitudine pozitivă faţă de această idee, inclusiv femeile, persoanele cu un grad mai ridicat de educaţie şi persoanele care au dificultăţi financiare”, iată ce se spune în Strategia din acest domeniu.