Cine sunt atunci când nu sunt medic, profesor, polițist, manager sau orice altceva. Cu românul la psiholog

Uneori nici nu ne dăm seama că timpul trece şi zilele săptămânii se scurg, iar noi facem din ce în ce mai puține lucruri care să ne bucure sufletul. Ne trezim brusc că ne simțim obosiți, plictisiți, cu stări de anxietate sau chiar de depresie şi se ajunge aici pentru că undeva… uităm de noi, de ce ne place, şi de multe ori nu ştim ce ne mai dorim, sau ce ne face fericiți. Cu alte cuvinte, uităm să ne hrănim sufletul şi uităm şi de igiena emoțională şi, odată cu uitarea, ne pierdem şi noi din etuziasm şi din vitalitate.

Legea lui Parkinson

De multe ori nu ne dăm seama că muncim mult pentru că avem nevoie să ne umplem timpul cu ceva. Conform legii lui Parkinson, „munca se extinde pentru a umple timpul disponibil pentru finalizarea acesteia”. Deci, atunci când lucrăm seara, acasă, la un proiect de la locul de muncă sau când citim e-mailurile de la lucru înseamnă că nu avem un program structurat corect.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este efectul de burnout atunci când muncim excesiv, ne consumăm resusele şi, odată cu ele, dispare eficența la locul de muncă, creativitatea şi chiar armonia din familie. Chiar dacă nu ne dăm seama, atunci când ne relaxăm şi facem ceva ce ne bucură şi ne deconectează suntem mult mai eficienți la ce avem de făcut.

Silviu Prigoană n-ar fi avut niciun ban. „Dacă nu era Adriana, era Anonymus SRL”

Haos în Capitală. Sindicaliștii de la metrou anunță grevă

Pentru unele persoane, poate sună complicat conceptul de „relaxare”, însă sunt o grămadă de activități care se pot face în intimitatea casei, fără un buget imens, dar care pot avea un impact major asupra noastră. Iată câteva propuneri care merită măcar o dată testate după o zi grea la locul de muncă: o baie relaxantă cu spumă şi uleiuri parfumate, vizionarea unui film bun, citirea unei cărți bune, coloratul şi chiar gătitul alături de cei şi (nu gătitul pentru cei dragi), pentru cei cărora le place să gătească.

 Când stăm în spatele unui monitor, lumea este în afara ușii de la intrare

Dacă a trecut mult de când nu ați ieşit în oraş, e momentul să va sunați pritenii şi să organizați ceva care să vă aducă aminte de vremurile în care distracția făcea parte din rutină. Suntem ființe sociale şi, atunci când nu interacționăm, ne simțim deconectați. Rețelele de socializare ne oferă falsa senzație de conectare. În realitate ne găsim singuri în spatele unui monitor şi „lumea” este în afara uşii de la intrare. Diferența dintre o seară plictisitoare şi o seară plină de hohote de râs o poate face un simplu telefon. De cele mai multe ori, lipsa hobby-urilor aduce tot mai multe persoane în punctul în care dezvoltă dependențe de alcool şi de tutun şi explicația este simplă… cele două vicii reuşesc să ne deconecteze de la problemele cotidiene, oferind fie şi pentru câteva momente senzația falsă de relaxare. Viciul nu este hobby, însă devine un flagel în societate. Sunt „N” motive pentru care este important să avem hobby-uri pe care să le practicăm, dar cel mai important este ca prin aceste activități de relaxare să păstrăm legătura cu copilul din noi şi să avem mereu un răspuns la întrebarea: „Ce te face pe tine să fii tu?”. Cu alte cuvinte, cine sunt atunci când nu sunt medic, profesor, polițist, manager sau orice altceva…