Înaintea reuniunii liderilor UE-27 care va avea loc la Sibiu, în România, la 9 mai 2019, Comisia Europeană prezintă astăzi o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură şi multipolară, se arată într-un comunicat publicat marţi de executivul comunitar.

Comisia Europeană arată, potrivit Agerpres, că în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 şi al schimbării la conducerea politică a instituţiilor UE pe care o vor antrena acestea, este momentul să se stabilească noi orientări de politică şi noi priorităţi. Întrucât atât priorităţile pe care le stabilim, cât şi modul în care le explicăm şi în care comunicăm cu cetăţenii europeni vor fi decisive pentru consolidarea Uniunii, Comisia formulează, de asemenea, sugestii cu privire la modul prin care deciziile colective pot fi comunicate mai bine. Toate aceste elemente constituie contribuţia Comisiei la următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2024.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: "Fiecare generaţie are obligaţia de a schimba în mai bine destinul prezent şi viitor al europenilor, de a onora promisiunea trainică de pace, progres şi prosperitate pe care am făcut-o. Provocările cărora noi, europenii, trebuie să le facem faţă împreună sunt tot mai numeroase. Pentru ca Europa să prospere, statele membre ale UE trebuie să acţioneze împreună. Am convingerea că doar rămânând uniţi vom avea forţa necesară pentru a ne păstra modul de viaţă european, a proteja planeta şi a ne consolida influenţa la nivel mondial."

Summitul de la Sibiu a fost convocat de preşedintele Juncker cu ocazia discursului său din 2017 privind starea Uniunii, când a prezentat o foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică şi mai democratică.

Într-un deceniu caracterizat prin schimbări şi provocări necontenite, Europa a dovedit că poate îndeplini promisiunea făcută cetăţenilor săi de a asigura pacea, prosperitatea şi progresul, afirmă Comisia Europeană.

Până în vara anului 2018, Comisia Juncker a prezentat toate propunerile legislative pe care le-a anunţat la începutul mandatului său şi a intensificat aplicarea normelor existente. În total, Comisia a formulat 471 de noi propuneri legislative şi a preluat alte 44 de propuneri care fuseseră prezentate în cursul mandatelor anterioare ale Comisiei. Dintre acestea, 348 de propuneri au fost adoptate sau aprobate de Parlamentul European şi de Consiliu în cursul actualului mandat. Ceea ce este remarcabil este că, în aproximativ 90 % din cazuri, în cadrul Consiliului de Miniştri, s-a convenit prin consens asupra compromisului final, toate cele 28 de state membre exprimându-şi, aşadar, acordul. Comisia Europeană evidenţiază astăzi 20 de realizări importante, precum şi 10 propuneri-cheie "aflate în suspans", care aşteaptă să fie aprobate de Parlament şi de Consiliu.

Plecând de la progresele înregistrate de Uniune în ultimii ani, ascultând punctele de vedere ale cetăţenilor în cadrul a aproximativ 1 600 de dialoguri cu cetăţenii şi în lumina rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 reprezintă ocazia potrivită pentru a aborda provocările şi oportunităţile cu care se confruntă Europa în prezent. În opinia Comisiei, acţiunile viitoare ar trebui să se concentreze asupra a 5 dimensiuni:

O Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securităţii efective şi reale şi să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, şi nu excepţia. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migraţiei. În acest sens, sunt necesare ample acţiuni la toate nivelurile şi o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilităţii şi solidaritatea între statele membre;

O Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm şi să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piaţa unică. În activitatea de cercetare şi inovare trebuie să punem accentul pe tranziţia ecologică, socială şi economică şi pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacităţi digitale ale Europei şi să colaborăm pentru a stimula inteligenţa artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creşterea economică şi să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice şi monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieţei europene a forţei de muncă, asigurând în acelaşi timp echitatea acesteia;

O Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea şi egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităţilor regionale, a nevoilor minorităţilor, a aspectelor legate de gen şi a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populaţiei. Trebuie să susţinem şi să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă şi modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor, precum şi de acces la locuinţe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic şi abordabile ca preţ pentru toţi cetăţenii din Europa;

O Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum şi de producţie durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi de inversare a tendinţei de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creşterii verzi, a bioeconomiei şi a inovaţiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potenţialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi, precum şi impactul asupra schimbărilor climatice;

O Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent şi cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relaţii solide cu ţările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi şi obligaţii, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranităţii economice şi monetare a Europei.

În urmă cu cinci ani, Consiliul European a definit o amplă agendă strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare. Aceasta a fost ulterior transpusă în cele 10 priorităţi politice ale preşedintelui Jean-Claude Juncker, dezvoltate în campania sa electorală şi în dialogurile cu statele membre şi cu Parlamentul European. De atunci, Comisia Juncker a înregistrat rezultate bune în ceea ce priveşte punerea în aplicare a agendei sale strategice, mai susţine executivul comunitar, afirmând că pentru următorul ciclu politic, UE are nevoie de obiective noi, ambiţioase, realiste şi bine definite.

La 9 mai 2019, liderii UE se vor reuni la Sibiu şi vor reflecta la acest summit asupra aspiraţiilor politice ale Uniunii şi vor pregăti agenda strategică pentru următorii cinci ani