După incendiul catedralei Notre-Dame, cei mai bogați oameni din Franța și marile companii s-au oferit să doneze milioane de euro pentru reconstrucție. Aceștia au fost gata să doneze "o grămadă de bani” pentru pentru cultură în timp ce donațiile sociale sunt în scădere.

Donațiile masive pentru reconstrucția catedralei Notre-Dame a provocat un val de furie și revoltă în Franța. Nu sunt puține vocile care denunță o 'generozitate selectivă', într-o ţară zguduită de mai multe luni de criza 'vestelor galbene' şi în care donațiile pentru persoanele cele mai defavorizate sunt în scădere, a informat miercuri AFP, conform agerpres.ro. 

„Dacă sunt capabili să doneze zeci de milioane pentru reconstruirea Notre-Dame, să înceteze să ne spună că nu sunt bani pentru a răspunde nevoii sociale”, a transmis Philippe Martinez, secretarul general al CGT, una din principalele confederații sindicale franceze.

Cei mai bogați oameni ai Franţei şi cele mai mari companii s-au precipitat 'la căpătâiul' catedralei începând de luni: familia Pinault a promis 100 milioane de euro, urmată de grupul LVMH şi de familia Arnault (cu cea mai mare avere din Franţa), care au anunțat o donație de 200 milioane, apoi de familia Bettencourt-Meyers şi grupul L'Oréal (200 milioane). Grupul petrolier Total a promis 100 milioane.

Acest elan a fost însă taxat de Ingrid Levavasseur, una din reprezentantele 'vestelor galbene', care a dorit 'o revenire la realitate' şi a denunțat „inerţia marilor grupuri în faţa sărăciei, în vreme ce îşi dovedesc capacitatea de a mobiliza într-o singură noapte 'o grămadă de bani' pentru Notre-Dame”.

Expresia familiară „o grămadă de bani'”a fost folosită de președintele Emmanuel Macron apropo de ajutoarele sociale, suscitând critici aprinse.

În ziua incendiului de la Notre-Dame, președintele urma să facă o serie de anunțuri privind răspunsul guvernului la revendicările 'vestelor galbene', dar alocuțiunea a fost amânată sine die.

„Că oligarhia donează pentru Notre-Dame e un lucru bun. Exemplaritatea fiscală ar fi şi mai bună. Buna conștiință nu ascunde sărăcia şi austeritatea”, a denunţat, pe Twitter, Benjamin Cauchy.

În fapt, generozitatea donatorilor este plătită parțial din bani publici, întrucât o lege din 2003 prevede că firmele care investesc în cultură îşi pot deduce 60% din aceste cheltuieli.

Pentru a stinge criticile, prim-ministrul Edouard Philippe a anunțat miercuri o deducere de 75% pentru donațiile de până la 1.000 euro (66% peste această sumă) pentru donațiile persoanelor particulare în favoarea reconstrucției.

Numeroase voci scot în evidență că elanul de generozitate pentru catedrala Notre-Dame intervine într-un moment în care asociațiile de luptă împotriva sărăciei se confruntă cu o scădere a donațiilor.

Senatoarea ecologistă Esther Benbassa, de pildă, a scris pe Twitter că şi-ar dori „un elan la fel de spontan şi masiv în favoarea asociațiilor şi structurilor care se ocupă de sărăcia extremă, excluziunea socială, oamenii fără adăpost”.

Potrivit unei anchete, în 2018, pentru prima oară după 10 ani, donațiile pentru asociațiile caritabile au scăzut, cu 4,2%, o evoluția imputată de ONG-uri în cea mai mare parte creșterii unei contribuții sociale care i-a afectat puternic pe pensionari, în mod tradiționali generoși, precum şi eliminării impozitului pe avere - una din măsurile cele mai controversate ale președintelui Macron -, în condițiile în care cei supuși acestui impozit făceau donații pentru a-şi reduce obligațiile fiscale.

Sursa foto: Rfi