Goana după profit ucide, la propriu. Ultimele accidente aviatice în care au fost implicate aparatele Boeing 737 MAX nu s-ar fi petrecut dacă autoritățile ar fi controlat compania, crede Anghel Buturgă.

Acesta a scris pe Facebook câteva observații în legătură cu probleme tehnice ale avioanelor de acest tip. El spune că Boeing 737 MAX este o „cârpăceală” făcută pentru economie de combustibil.

„Poate ați auzit de cazul avioanelor Boeing 737 MAX. S-au prăbușit două aeronave la distanță de câteva luni. Cauzele sunt comune, nu e vorbă de eroare de pilotaj, ci eroare de construcție. Mă rog, nu e oficial, încă, dar, și pe surse, și pe jumătate oficial, este clar că a fost aceeași cauză.

Drept urmare, autoritățile din domeniu din lumea întreagă au decis să nu mai folosească 737 MAX până la clarificarea problemelor.

ȘI Tarom și încă o companie aeriană foarte folosită la noi achiziționaseră aparate de zbor 737M. Graba cu care au făcut contractul se explică, cel mai probabil, nu doar pe criterii comerciale, ci și pe bază de parteneriat strategic.

Care este problema cu 737 MAX?

Redus la esență, au încercat să maximizeze profiturile prin folosirea unor motoare care consumă mai puțin carburant și mărind numărul de pasageri. În mod normal, ca să înțelegem și mai clar, pentru a înregistra diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de pasageri și consumul, ar trebui să fie construit pur și simplu al model de avion. Dar Boeing nu a făcut asta, ci a cărpăcit pe vechiul model sperând să-l transforme atât într-un avion care consumă mai puțin, cât și într-unul care duce mai mulți pasageri - deci mai mult profit.

Problema este că modificările de design au dezechilibrat, se pare complet, aparatul de zbor. Totuși, e vorba de avioane. Și o căruță, dacă e lărgită pe scheletul vechi, construit pentru o singură căpiță de fân, nu va duce fără probleme două căpițe, doar pentru că i-a mai pus badea niște scânduri și niște pari în plus. Iar la deal sigur se va răsturna. Dar un avion!

Cum a încercat Boeing să repare problema? Cu software. Adică ai o problemă de structură, aparatul e dezechilibrat, iar tu încerci să faci un software care să-ți echilibreze automat aparatul care nu mai „citește” ca înainte cursul zborului.

Până aici e destul de clar cât de iresponsabil de criminal a acționat Boeing. Problema e că au avut complici. Autoritatea în domeniu din SUA, care ar trebui să avizeze siguranța avioanelor noi, s-a bazat pe auto-certificarea companiei. Un fel de „vă credem pe cuvânt”. Vânzările au fost demarate în trombă, ajutate, evident, și politic.

Deși au existat piloți care, pe siteul NASA care oferă anonimitate, au semnalat probleme la 737 MAX (unul din ei exact tipul de probleme care au precedat prăbușirile), nimeni nu a făcut nimic. Compania a mers înainte. A venit accidentul din Indonezia. A venit accidentul din Etiopia. În ambele cazuri, avionul a scăpat de sub control și s-a îndreptat cu botul în jos, spre pământ. În ambele cazuri, e vorba despre software și despre incongruența dintre pilotul uman, pilotul automat și avionul defect.

Este un caz care descrie perfect că profitul ucide. Și că piața liberă sau statul minimal nu pot fi o soluție aici. Un libertarian va spune că Boeing, dacă ar fi existat pe o piață liberă, nu ar fi făcut astfel de greșeli tocmai pentru a nu risca falimentul. Dar raționamentul e fals. Scopul Boeing este profitul. Și dacă este doar profitul, atunci acest scop prezumat drept natural și rațional de susținătorii capitalismului, a dus la rezultate perfect iraționale, care pot însemna inclusiv falimentul (deși nu va duce, căci e prea mare și puternică).

În plus, deja suntem într-un fel, într-un caz de stat minimal. Autoritățile nu au făcut cine știe ce verificări. Lucrurile au decurs destul de spontan și dereglementat, cum le place minimaliștilor să susțină.

Nimeni nu e arestat. Niciun guvern nu a căzut. Niciun hashtag, nicio campanie. Natural, nu?”, se arată pe Facebook.