Obsesia premiului Nobel pentru Pace, pe care el gândeşte că-l merită mult mai mult decât Obama, îl obsedează pe Donald Trump de mai bine de un an. După un fluviu de ieşiri în lume lună de lună unde s-a lăudat că a făcut lucruri enorme pentru pace, din Coreea până în Siria, s-a autopropus, criticând decizia juriului norvegian: ştiu, nu mă vor alege niciodată.

Suspiciunea că Trump ar fi gata să facă concesii necugetate lui Kim Jong-un, doar-doar  va cimenta candidatura sa la premiul academiei scandinave, cu anunţul unui acord nuclear cu Coreea de Nord, a căzut cu falimentul întâlnirii la vârf de la Hanoi, dar chestiunea Nobelului, care părea că va lâncezi puţin, se trezeşte la viaţă cu ştirea a două false propuneri care a sosit la cei cinci comisari norvegieni la începutul acestui an.

Spre deosebire de alte premii Nobel, acordate de Academia suedeză la Stockholm, cel pentru Pace este hotărât în Norvegia 

Cei cinci comisari de la Oslo au terminat sarcina de a aduna propunerile. Au sosit (de la cei are au dreptul, ca şefi de Stat sau de guvern, miniştri, parlamentari, unele categorii de academicieni şi judecători ai tribunalelor internaţionale) nu mai puţin de 329, din care 217 individuale şi 112 de la organizaţii. În baza regulilor Nobelului, instituit în 1901, comisia nu furnizează de cel puţin 50 de ani nicio informaţie asupra candidaturilor primite.

Ştirea celor două propuneri false în favoarea lui Trump a devenit publică datorită New York Times

Acest caz a fost denunţat de serviciile norvegiene care au început o anchetă implicând şi FBI-ul. Rune Skjold, şeful departamentului criminalitate economică al poliţiei din Oslo, nu a arătat scrisorile falsificate ajunse la comisie, nici n-a furnizat indicaţii asupra persoanelor implicate, limitându-se la a spune că semnatarii, contactaţi de organizaţia premiului Nobel, au negat că l-au propus pe perşedintele SUA pentru premiu. Chemând însă federalii americani, norvegienii lasă să se înţeleagă că mesajele au venit din SUA.

Deocamdată, despre acest caz misterios nu se ştie mai mult

Misterios şi fiindcă propunerile pentru candidaura lui Trump au venit pe căi legale: 18 deputaţi republicani din Congresul SUA au scris la jumătatea anului trecut comisiei, după prima întâlnire la vârf cu Kim de la Sigapore, propunându-l pe Trump pentru premiu. Urmaţi imediat de doi conservatori norvegieni, ex ministrul de Justişie Per-Willy Amundsen şi un deputat de la Progress Party.

Recent, însuşi Trump se lăudase că a fost propus la Nobel şi de premierul japonez Shinzo Abe

De la Tokyo nicio confirmare formală, dar surse oficiale din guvern au făcut cunoscut că, în privinţa Nobelului, Abe a primit presiuni de la guvernul american. Dar, în ceea ce privește nominalizarea la Premiul Nobel,  Abe a declarat că nu poate comenta, citând o politică a comisiei Nobel de a nu dezvălui nominalizările timp de 50 de ani după acordarea premiilor.

Acum câteva luni a forţat şi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in declarând că Trump merită premiul, în timp ce preşedintele american în adunările sale era primit cu strigătul: ''Nobel, Nobel''. În aşa fel încât şi Kim trebuie să se fi întrebat: ''eu de ce nu?''. 

Astfel, media de stat din Phenian au început să vorbească de un Nobel împărţit între cei doi lideri

Acum, însă, chestiunea posibilei conferiri a Nobelului pentru a cincea oară unui preşedinte SUA (în trecut, în afară de Obama, au fost premiaţi Carter, Woodrow Wilson şi Roosvelt) este pe  masa de lucru a investigatorilor norvegieni şi ai FBI.