„Stimată doamnă Simona Ionescu, Stimate domnule Dan Andronic, A venit vremea să ne despărțim. Timp de trei ani am fost prezent în paginile ziarului „Evenimentul zilei”, în fiecare vineri, cu texte pentru rubrica mea „Istoriile lui Alex. Ștefănescu”. A fost o plăcere pentru mine să colaborez cu dv.

Iată însă că acum, din cauza vârstei relativ înaintate, trebuie să-mi folosesc mai atent timpul biografic de care mai dispun. Tot ce fac fac mai lent decât altădată. Pe vremuri, de exemplu, ca să mă scol dimineața din pat, să mă spăl și să mă îmbrac, aveam nevoie de jumătate de oră, acum am nevoie de o oră și jumătate.

Nu demult, luându-mi un interviu, o ziaristă tânără și emancipată m-a întrebat cum e să fii bătrân. I-am răspuns:

- E la fel ca atunci când eram tânăr. Singura schimbare constă într-o anumită lentoare care mă caracterizează în ultima vreme.

Ziarista m-a consolat, visătoare:

- Ee, lentoarea e bună în dragoste. Bărbații din generația mea se grăbesc prea tare...

Lucrez în prezent la câteva cărți pe care le consider importante și vreau să le termin neapărat în anul care a început recent. Ar fi un eșec pentru mine să mor pe neașteptate și să nu le văd apărute.

Acesta este motivul pentru care mă despart de dv. Vă mulțumesc că timp de trei ani m-ați făcut să mă simt bine în calitate de colaborator al ziarului „Evenimentul zilei”. Nu mi-ați modificat niciodată vreun text. Nu mi-ați cerut să scriu despre ceva anume. M-ați tratat cu eleganță și chiar cu simpatie. Vă asigur că și eu vă prețuiesc și vă simpatizez. Unele editoriale semnate de dv., doamnă Simona Ionescu, sunt antologice, ar putea fi folosite ca material de studiu la facultățile de jurnalistică. Apreciez foarte mult și scrisul dv., domnule Dan Andronic, în mod special acel extraordinar roman politic din care mi-ați trimis fragmente. Aștept și alte fragmente. Aștept să-l terminați - va fi un best-seller.

Vă las cu bine și vă urez din toată inima (mea șubredă)

„La mulți ani!”

Alex. Ștefănescu

1 ianuarie 2019

 

N.R. Noi mulțumim Maestrului pentru neprețuitele texte oferite cititorilor EVZ