„Pe aici nu se trece!”Deunăzi, pe 6 august, fusul istoriei a tors în sens invers ceasurile altei zile de 6 august, an 1917, unde la Mărășești se înălța un glas, o voce ce reunea în ea sufletele multor generații. Atunci, trecutul prindea a se uni cu nădejdea prezentului, germinând viitorul. Era doar începutul celor 29 de zile, pentru ca, pe 3 septembrie 1917, să se închidă cercul a ceea ce a fost numită „marea încleștare militară” de pe frontul românesc, în timpul Primului Război Mondial.

La sfârșitul bătăliei, generalul Eremia Grigorescu se adresa luptătorilor de sub comanda sa: „Timp de aproape două luni, prin rezistența îndârjită ce ați opus cu piepturile voastre la Mărășești și Muncelu năvălirii dușmanului cotropitor, ați făcut să se întunece visurile de cucerire ușoară a părții ce ne-a mai rămas din scumpa noastră țară. La Siret, în focul urii răzbunătoare, nesocotind lipsa sângelui, ați smuls biruința cea mare. Ați făcut să reînvie în mintea tuturor amintirea glorioasă a străbunilor noștri. Ați atras admirația lumii întregi. Din sângele vostru se va ridica, curat și măreț, o țară românească a tuturor românilor”. Sunt de reținut și cu luare aminte această mărturie de crez în Neam, peste veac, a unui Om, conducător de oști ce aparținea Armatei române. Armatei începutului de secol XX! (spre luare-aminte...).

În timpurile noastre, mai puțin eroice, dar duhnind a uitare și nepăsare, poposim într-o tăcere vorbindă, în pridvor eminescian și mai apoi, pe sfânt pământ de Banat, spre a lăsa fapta să cuvânte mai înalt decât vorba însăși.

Ne aflăm în Tabăra Națională „FII AI ROMÂNIEI “ - Țara Almajului - tară românească unde domnește dulcele grai bănățean. De ce aici? Pentru că Schimbarea la față a României începe cu noi, cu fiecare în parte. Continuăm dialogul cu Aureliu Surulescu, cel care a întemeiat „Neamunit”.

Irina Stroe: Aureliu, suntem în perioada concediilor, a vacanțelor menite să ne relaxeze, detașeze de stresul cotidian. Ați ales și voi, sufletele din Neamunit, să vă relaxați..., dar detașarea voastră este, paradoxal, o și mai adâncă implicare, cufundare și aplecare către românul simplu, dar cel mai important român, cel care reprezintă cărămida neamului. Ați plecat în... concediu, așadar. Și concediul acesta este Tabăra de muncă și de creație în folosul unei minunate comunități din Valea Almăjului, de menținere vie a flăcării românismului (nu populismului) din miezul Banatului. Ai ales inclusiv ziua de naștere să ți-o sărbătorești astfel, înconjurat de familia Neamunit și de românii frumoși ai locului. Neamunit nu e doar o asociație, ci este o stare de spirit. Ne poți povesti care este programul vostru, al bărbaților, dar și al fetelor care participă la această activitate educativă, de lucru, religioasă, culturală și istorică, deopotrivă?

Aureliu Surulescu: Da. Aceasta este perioada noastră de vacanță, a multora dintre noi și singura din această vară. Cu toții am venit aici, însă, nu în concediu, ci pentru ceva mult mai înalt, mai îmbucurător. Suntem în Țara Almăjului nu pentru relaxarea trupului, ci pentru înviorarea sufletului și a conștiințelor. Ca și program, neam organizat astfel: dimineața, la ora 06.30, este trezirea, se face înviorarea și se ridică Drapelul, intonându-se Imnul național. Apoi, după micul dejun, bărbații merg direct la Mănăstirea Țara Almăjului, unde ajutăm la ridicarea unui Așezământ de bătrâni în incinta Mănăstirii. Iar fetele rămân în tabără, în bază, unde avem corturile instalate și unde, împreună cu copiii din sat, realizează pictură- icoane pe sticlă și desfășoară diverse ateliere cu tematică educativă. La ora 14.30 este masa comună în tabără.

Irina Stroe: Masă comună unde observ că totul se împarte. Și bucata de pâine, DAR mai ales rugăciunea și Cuvântul. Aureliu Surulescu: Da, așa este. În timpul mesei, se citește din Psaltire și ne rugăm apoi dimpreună pentru neamul românesc, țară și românii de pretutindeni. După o scurtă perioadă de odihnă, după ora 17.00, se desfășoară programul de pregatire fizică, strategie în situații de urgență, autoapărare și ISU - S ne învață tehnica de prim ajutor, elementele de bază. Seara, se coboară Drapelul la ora 20.00.În timpul cinei, se reia citirea din Psaltire. Apoi sunt discuții, dezbateri pe varii teme istorice, culturale, sociale. Psaltirea se citește continuu de vineri, 2 august, până sâmbătă, 10 august.Pe 11 august, participăm împreună la Sfânta Liturghie în costum național.Aceasta este și ultima zi din Tabără.

 

„Dorul după frumosul și firescul timpurilor de odinioară”

Irina Stroe: Multă istorie ați cuprins în aceste zile de Tabără. Pe 4 August 1919, Armatele Române intrau triumfătoare în Budapesta, doborând regimul bolșevic al lui Bela Kun, care fuge. Budapesta va rămâne sub ocupația Armatei Române până pe 16 noiembrie 1919. Contele de Saint-Aulaire, ambasadorul Franței în România între 1916-1920, spunea în 1919: „România este singura țară aliată care a ocupat capitala principalului său dușman și le-a smuls bolșevicilor o poziție-cheie, care deschidea toate statele vecine propagandei sale”. Știu că dintru început, ați ales să puneți bun Început în lucrare. E un joc de cuvinterepetiție asumată („început”) căci Începutul e esența la toate, dar primul pas trebuie să poarte sufletul zidit în el, pentru ca Drumul să fie purtător de Rost. Să avem conștiința că faceți „treabă bună”, după cum spune un Părinte monah iubitor de Neamunit și mult iubit, la rândul Sfinției Sale, de voi, toți. Cum ați început, Aureliu, drumul acestor 9 zile ?

Aureliu Surulescu: Pe 4 august a început oficial Tabăra, deși noi pe 2 august am ajuns pe acele plaiuri. Am pornit cu toții în marș către Mănăstirea Țara Almăjului, unde am citit acatistul Sfântului Iosif de la Partoș, ocrotitorul Banatului, sărbătorind totodată eliberarea acestor teritorii de către Armata Română. A fost modul nostru de a spune: „La mulți ani, Bănățeni!”. Din acea zi, a început oficial Tabăra Națională „FII AI ROMÂNIEI. De asemenea, ridicăm troițe și catarge cu steag în cinstea românilor care s-au jertfit pentru dreapta credință, neam și țară. Vom ridica 2 catarge cu drapel înalte de 13 m și steag de 4 m în cinstea eroilor neamului. Pentru că vorbeai de început bun în toate, Irina, duminică am mers cu toții la Sfânta Liturghie în costum național la biserica din sat, iar după Slujbă, am poposit la sfat cu preotul Ion despre tradiții, problemele cu care se confruntă comunitatea, setea și dorul după frumosul și firescul timpurilor de odinioară. Duminică seara s-a citit la Mănăstire acatistul Sfinților Arhangheli,iar în tabără, Acatistele Sf. Ștefan cel Mare și Sf. Ilie și am primit binecuvântare pentru lucrul ce aveam a-l începe. Tot atunci au fost sfințite steagurilor NEAMUNIT.

Irina Stroe: Frumos este că și localnicii au simțit a vă fi alături, nu au rămas insensibili la acțiunea voastră, dimpotrivă.

Aureliu Surulescu: Da, așa este. Și ne-a bucurat mult această inițiativă. Am făcut ecologizări pe albia râului Minis, am amenajat podețuri pe râu și desfundat șanțuri de scurgere. Și toate acestea s-au făcut și cu participarea câtorva tineri localnici, dornici de a ajuta și de a învăța lucruri noi de la voluntarii noștri. Spre bucuria noastră, s-au alăturat și la muncă și seara la discuții despre eliberarea Banatului și despre rezistența din munti... povești de nedescris!

Irina Stroe: Clar, o altfel de Rezistență decât așa zisă rezistență de astăzi.

Aureliu Surulescu: Astăzi, 9 august, va avea loc o conferință despre eliberarea Banatului... 100 ani! Apoi, împreună la inaugurarea catargului la 3 cruci pe dealul ce străjuiește Bozoviciul, loc unde este amplasată o cruce luminată, de 15 m. Procesiunea se va face cu torțe, iar seara se va încheia cu o Slujbă închinată pomenirii eroilor neamului. Sâmbătă se va derula o procesiune cu localnicii pentru sfințirea Troiței și a catargului la Mănăstirea Țara Almăjului, plecând din locul unde, odinioară, se întâlneau bătrânii Țării Almăjului, plai al Țării românești, neîngenuncheată nici de vreme, nici de istorie, nici de dușmani... dar părăsită azi chiar de români.

Dorim să lăsăm ceva în urma noastră!

Excelsior Patria!