Cifre alarmante. În România de azi, 13.000 de adolescente sunt mame

Cifre alarmante. În România de azi, 13.000 de adolescente sunt mame

Ultimele statistici arată cifre îngrijor[toare în ceea ce privește sarcina la minore. 12.906 adolescente sub 19 ani sunt la prima naștere, 3.657 la a doua și 673 la a treia. Copiii născuți de mame minore sunt vulnerabilizați atât social, cât și medical, în multe cazuri fiind vorba despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical.

Cu toate că numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017 la 674), cât și în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situația rămâne îngrijorătoare.

Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, șapte la a cincea naștere și una la a șasea naștere. Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuți de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 și 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt și tați de peste 65 de ani).

„De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România. În ceea ce privește distribuția pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural - 65% dintre cele sub 15 ani și 67% dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.

Are 16 ani și 6 luni de sarcină

 Andreea are 16 ani și este însărcinată în 6 luni. În satul în care locuiește, nu este singura aflată în această situație. Există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația. Andreea locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de mici. Casa în care stau este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt și este compusă dintr-o cameră și o bucătărie, fără grup sanitar interior. Tânăra gravidă nu are alt sprijin în afară de mama și de sora ei. Tatăl copilului pe care Andreea urmează să îl nască are 20 de ani, nu se interesează de sănătatea ei și nu dorește să se implice în creșterea viitorului lor copil. „Profesorii m-au încurajat să continui școala, chiar dacă sunt însărcinată. Sunt fete la noi care merg la școală, nasc și pe urmă se întorc din nou la școală. Unele abandonează că e prea greu și nu au cu cine să lase copiii”, mărturisește Andreea. Viitoarea mămică a ales să-și păstreze copilul, iar cei de la Organizația Salvați Copiii au îndrumat-o să nu renunțe la școală și au ajutat-o să își depună dosarul pentru a primi indemnizația de creștere a copilui.

 

5 din 10 mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost la ginecolog

Organizația Salvați Copiii a efectuat o cercetare în 2018 din care a rezultat că 5 din 10 mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la un control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature, 7 din 10 mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar 5 din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină. Conform organizației, echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România: 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Ne puteți urmări și pe Google News