Dăncilă l-a scos din joc pe Tăriceanu cu mîna Gabrielei Firea. România lui Cristoiu
- Istrate Cristian
- 18 iulie 2019, 01:00
Comitetul Executiv Național al PSD, cel mai important for de conducere colectivă între Congrese, a decis luni, 15 iulie 2019, ca partidul să aibă un candidat propriu la prezidențialele din acest an.
Pînă la această decizie, urmare a unei comedii a democrației în PSD, jucată cu brio de Viorica Dăncilă, în spațiul public s-a discutat, cu pasiunea pe care românii o pun cînd vine vorba de politică, de sport și de originea Universului, dacă PSD va avea candidat propriu sau de data asta va opta pentru candidatul unei coaliții mai largi de Stînga, altul decît un membru PSD. Taifasul a fost alimentat de poziția echivocă asumată de Viorica Dăncilă după Congresul PSD, care a confirmat-o într-o postură mult mai puternică decît cea a lui Liviu Dragnea înainte de a fi luat cu duba: Cea de președinte de partid de guvenămînt și totodată de premier.
Viorica Dăncilă a invocat tot felul de sondaje, de măsurători, de dezbateri înainte de a se decide în chestiunea candidatului PSD. O comedie pe care Viorica Dăncilă, de a cărui șiretenie de tip Gheorghiu Dej (modestie, făcutul pe proasta, absența vanității – cea mai mare slăbiciune a unui politician, cum zicea Ionel Brătianu, că l-a învățat taică-său, Ion C. Brătianu) am mai scris și mai mult ca sigur voi mai scrie. Pentru cine cunoaște cît de cît istoria postdecembristă, lucrurile erau clare încă de pe vremea lui Liviu Dragnea. La prezidențiale PSD nu poate avea decît candidat propriu. Candidatul PSD nu poate fi decît președintele.
Cele două axiome ar fi fost traduse în practică de chiar Liviu Dragnea. Dacă PSD ar fi luat peste 30% la europarlamentare, Liviu Dragnea ar fi anunțat chiar duminică seara candidatura sa la prezidențiale. Scorul dezastruos l-a dat peste cap. Ca să nu treacă drept ridicol (Codrin Ștefănescu avertizase deja că duminică seara președintele PSD va face un anunț important), Liviu Dragnea a decis pe loc candidatura Gabrielei Firea. Axiomele s-au concretizat în cei 30 de ani de postdecembrism. N-au existat prezidențiale la care PSD să n-aibă candidat propriu și la care candidatul să nu fie șeful partidului. De ce a avut tot timpul PSD candidat propriu? Pentru că un partid care n-are candidat propriu la prezidențiale riscă să piardă un capital politic imens. Asta explică decizia Pro România de a avea candidat propriu. Prezidențialele înseamnă înainte de toate campania pentru scrutin. Aceasta depășește cu mult în timp perioada stabilită oficial. Toată această perioadă e dominată de atenția opiniei publice la competiția pentru Cotroceni. Partidul care n-are candidat propriu e lipsit astfel de posibilitatea însemnată de a-și face propagandă, de a se prezenta.
Mult mai important, în bătălia electorală un rol însemnat îl are conștiința membrilor și activiștilor partidului, a electoratului captiv al partidului, că și partidul are un reprezentant, ceva în genul unui sportiv asumat emoțional de o țară într-o competiție internațională. Activul de partid se mobilizează făcîndu-și din victoria lui al nostru un scop al vieții și activității. Candidatul unui partid nu poate fi decît președintele partidului tocmai din motivele de mai sus. Își imaginează cineva un președinte PSD transformat în agent electoral al unui alt lider PSD?
Pe lîngă imposibilitatea psihologică (în clipa cînd ajungi președintele partidului te crezi cel mai bun dintre cei buni), situația implică un uriaș pericol pentru președintele PSD. Cel ca o bună bucată de timp partidul să se pună în slujba altcuiva decît președintele partidului, ca perioada de campanie să scoată în evidență o personalitate din partid în stare nu numai să concureze, dar și să-l întreacă pe președinte. Ce lider de partid ar fi atît de neghiob încît să accepte un asemenea pericol, ba chiar să lucreze la potențarea lui, punînd întreg partidul la picioarele altcuiva din partid?
Toate acestea date semnalau că PSD trebuia să aibă candidat propriu. Care candidat nu poate fi altcineva decît președintele partidului. Viorica Dăncilă, adică. Două realități se opuneau acestei decizii necesare:
- Ambiția lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele unuia dintre partidele membre ale Coaliției, de a fi candidatul comun al PSD și ALDE. O ambiție stimulată de sondajele de opinie, de atmosfera de la Congres, unde invitatul Călin Popescu Tăriceanu a fost mai PSD-ist decît toți vorbitorii din partea PSD.
- Imaginea Vioricăi Dăncilă de Proasta lui Dragnea. Ideea ca Viorica Dăncilă să candideze luptîndu-se cu Klaus Iohannis părea de domeniul fanteziei. Pentru a se ajunge la decizia Viorica Dăncilă candidat la prezidențiale era necesară scoaterea din joc a lui Călin Popescu Tăriceanu. Operațiunea a fost declanșată de Gabriela Firea, care i-a și dat lovitura mortală președintelui ALDE. Pe 11 iulie 2019, Gabriela Firea, pînă atunci într-o tăcere nefirească pentru felul ei zgomotos de a fi, declară la Antena 3 că îşi doreşte un candidat din partea PSD la alegerile prezidenţiale. Deși Firea refuză să spună dacă ea e candidatul, toată lumea crede că intervenția în favoarea unui candidat propriu al PSD a avut drept scop pregătirea intrării ei în cursă. Imediat se declanșează o vastă Operațiune menită a convinge că Gabriela Firea vrea să candideze ea la președinție. Lideri PSD, dar și lideri de opinie apropiați de PSD, se pronunță public pentru candidatura Gabrielei Firea, ba chiar îi cer să accepte. În paralel însă, Viorica Dăncilă pregătește terenul pentru ca, odată scos din joc Tăriceanu, să poată candida ea. Duminică, 14 iulie 2019, la Alexandria, Viorica Dăncilă declară că PSD vrea un candidat propriu: „Este foarte important ca organizaţiile să susţină candidatul, pentru că trebuie să avem judeţe care se implică. E important să aibă susţinerea organizaţiilor pentru că pot să solicit filialelor judeţene un anumit procent pentru PSD. În localităţile în care am participat, marea majoritatea şi-au dorit un candidat din interiorul partidului”, În același context ea reia o teză mult îndrăgită după Congres. N-ar vrea să candideze, dar dacă partidul i-o cere, e gata să se sacrifice: „Dacă în cadrul partidului se va considera că aceasta e soluţia cea mai bună, nu o să fac un pas în spate (...).” La fel a zis și Victor Ponta în 2014. În cazul Viorica Dăncilă apar nuanțe. Printr-o operațiune subtilă, s-a inculcat ideea că PSD se confruntă cu o problemă. Nu prea sînt doritori să concureze, deoarece mulți se tem că vor pierde prin neintrarea în turul al doilea. În aceste condiții, oferta Vioricăi Dăncilă apare drept un sacrificiu pentru partid. Potrivit scenariului, Viorica Dăncilă n-avea de gînd să discute la ședința CExN dacă PSD trebuie să aibă un candidat propriu, cu toate acestea o face: „Trebuie să stabilim dacă e candidatul din partidul nostru sau din alte partide. Am crescut în sondaje, dar dacă oamenii văd că nu știm ce avem de făcut nu e bine. Avem datoria ca aici să luăm niște decizii. Trebuie să ne hotărîm ce facem: susținem candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu sau avem candidat și atunci poate ne susțin alții pe noi.
De aceea cred că astăzi trebuie să luăm o decizie. Nu este despre o persoană sau alta. Cred că trebuie să ne spunem toți punctul de vedere și să clarificăm.” Motivul schimbării? Prezența la ședință a Gabrielei Firea despre care au fost speculații că ar vrea să candideze. Presa a făcut mare caz de presiunea exercitată de Gabriela Firea pentru ca ședința să ia o decizie. Pînă la urmă s-a decis ca PSD să aibă candidat propriu. Pentru a sublinia c-a fost victoria sa, Gabriela Firea s-a grăbit să anunțe ea decizia după ședință : „Pentru un candidat al PSD, dar mandatarea conducerii PSD de a intra în dialog imediat cu colegii noștri de la ALDE și Pro România, pentru un candidat la prezidențiale în turul întîi, dacă nu măcar pentru turul al doilea. Acum s-a dat acest vot în sensul ca PSD să aibă propriul candidat”.
Propunerea ca PSD să se adreseze și ALDE și Pro România pentru sprijin poate fi un argument că Gabriela Firea l-a scos din joc pe Călin Popescu Tăriceanu de dragul ei. A obținut ea însă un prim pas către desemnarea în postura de candidat al PSD la prezidențiale ? Răspunsul e da. Aparent însă. Viorica Dăncilă dă semne clare că decizia e în favoarea ei. A cedat ea Gabrielei Firea sau s-a folosit de ambițiile Gabrielei Firea pentru a obține un prim punct din programul desemnării la prezidențiale prin decizia privind candidatul propriu? Nu putem spune nimic sigur. Sigur e că voit sau nu (nu excludem posibilitatea unei certe de ochii lumii) Gabriela Firea l-a scos din joc pe Călin Popescu Tăriceanu. De dragul Vioricăi Dăncilă.